Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Cuvantul bine temperat - Aventură în august

August e luna vacanțelor, călătoriilor și, invitabil, al aventurilor. Dar cine crede că, stând acasă, omul e ferit de aventuri, se înșeală!
Acum câteva zile priveam din fotoliu transmisiunile „Jocurilor Olimpice Tokio 2020”, ținute în 2021. Și, într-o pauză publicitară, mă îndrept spre balcon să privesc din interior florile cu care l-am împodobit. Era caniculă, geamurile erau închise și aerul condiționat, plasat în fereastră, făcea răcoare.
Balconul meu, la etajul 16, e întins de-alungul întregului apartament și, neavând vecini în dreapta, el se termină. În stânga se continuă la vecini, dar e separat de ei printr-un parapet de sticlă mată în metal. La baza lui există un spațiu foarte strâmt, prin care porumbeii nu pot trece dintr-o parte în alta.
Și. cum mă uitam eu la flori, observ, sub unul din scaunele de vară de la marginea din dreapta a balconului, unde se termină, o pisică de culoare închisă dormind. Mi-a sărit inima, nu de spaimă, ci de mirare: cum o fi ajuns pisica pe balconul meu? De unde a venit, sau cine o fi aruncat-o? După care a urmat logic întrebarea ce să fac cu ea. De luat în brațe nu puteam, sunt alergică la pisici și era sâmbătă seara, când administrația blocului e închisă.
Mi-a venit ideea să sun o prietenă din apropiere, care are un câine, s-o rog să mă ajute s-o scot de pe balcon. Dau de ea, îi povestesc treaba și-mi răspunde: „Vai, eu am deja 4 pisici, n-o pot lua”. Nici prin cap nu-mi trecuse să-i propun s-o ia, mai ales că știam că avea un câine. Dar bărbatul ei mi-a dat numărul de telefon al serviciului „Protecția Animalelor” și m-a sfătuit să le cer ajutorul.
Am sunat. Am fost transferată la diferiți roboți, sâmbătă seara era peste tot închis - și, după vreo 45 de minute am dat în fine de o persoană. I-am explicat situația. Prima întrebare a fost ce culoare are animalul. O fi asta o prioritate? Se dă întâietate animalelor de culoare? Au urmat întrebările la care mă așteptam. I-am dat adresa și mi-a promis că într-o oră va veni ofițerul să mă ajute. Și chiar a venit ofițerul care era o tinerică în uniformă, purtând pe față o mască și cărând cu ea o cușcă și două scule ca de prins fluturi, dar de zece ori mai mari. „Mă numesc Tracy”, s-a prezentat ea. „ Aveți temperatură sau altă formă de Covid”? a fost prima ei întrebare. „Nu am altceva decât o pisică ajunsă ilegal pe balconul meu”. S-a scuzat pentru întrebare, mi-a spus că așa e protoculul acuma, să se asigure că reclamantul n-are Covid.
A străbătut salonul și a ieșit pe balcon. Eu, fiind alergică, nu m-am apropiat de animal. Și a început s-o alinte - desigur, în engleză - „Kiti-kiti” și s-o mângâie pe cap cu manușile de cauciuc. Pisica a deschis niște superbi ochi verzi, a ridicat capul - avea o pată albă de blăniță ca guler - și a început să miaune.
„Vai ce frumos exemplar” zice Tracy, eu iubesc la nebunie pisicile, am două”. „Dar, continuă ea, cum o fi ajuns aici?” „Păi tocmai asta e, nu știu de unde a apărut” spun eu din casă. „Doamnă, spune Tracy, pisicile se strecoară prin spații foarte mici. La dreapta e capătul balconului, dar în stânga, uitați, e un mic spațiu și poate că a parcurs tot blocul și s-a oprit pentru că nu mai avea unde să se ducă.
N-am măsurat capul pisicii, dar i-am spus lui Tracy că pisica se poate aplatiza la corp, dar capul nu și-l poate turti. N-a comentat, părea că acceptă misterul aterizării pisicii. A pus-o în cușcă spunând că probabil stăpânul nu știe de dispariția ei, dar că Asociația lor o va îngriji și o va înapoia stăpânului când îi va suna.
Și așa am scăpat de pisică. A doua zi, duminică 8 august, văd pe Facebook o mulțime de poze de pisici și urări de „La Mulți Ani”. Aflu că era ziua mondială a pisicii.
Zilele de 7 august - cu pisica pe balcon - și 8 august - ziua mondială a pisicii - îmi vor rămîne cu siguranță în memorie!


Veronica Pavel Lerner / Toronto





Veronica Pavel Lerner    9/1/2021


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian