Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Sticla cu eticheta invizibilă - Michael Faraday

Creatorul ne-a multiplicat pe conveiorul timpului precum sticlele cu pereții opaci de la laboratorul unde se dă viață, iar ingerii toarnă în ele prescripția secretă după o etichetă care nu se poate vedea. De-am fi înzestrați să citim aceste etichete, am ști ce ne rezervă soarta, dar nu o putem face. Când deschidem ochii, vedem ceea ce ne înconjoară; colibă ori palat, zdrențe ori brocat, fețe necăjite ori pline de fericire. Fără să avem idee, devenim noi inșine eticheta conținutului din sticla cu pereții prin care nu se vede în interior. De cele mai multe ori, cel care s-a născut în colibă, rămâne moștenitorul ei pe restul vieții. Rare ori soarta a deschis drum unuia ca el să pătrundă printre cei cu straie de mătăsuri și brocat. Aceste cazuri excepționale au intrat în istorie și au avut darul să aducă lumii leacuri noi, cunoștiințe neștiute, bogății nesperate, lumină și căldură. Michelangelo, Galileo, Beethoven, Paganini, Brâncuși, Vlaicu și Enescu sunt doar puțini dintre acești titani răsăriți din cele mai neînsemnate cămine și care s-au înâlțat printre cele mai luminoase astre ale galaxiei umane.

Micuțul Michael a fost bucuros să găsească de lucru la tipografia unui emigrant francez de la periferia Londrei, care l-a angajat să vândă ziare pe stradă. Alți copii la vârsta lui mergeau la școală, dar tot ce au putut să-i ofere părinții lui, în casa cărora mai erau trei copii, au fost lecțiunile primite la școala de duminică a bisericii lor. În următorii șapte ani, Michael este instruit de patronul lui să învețe meșteșugul legării cărților, lucru făcut de el cu multă îndemănare și tot o dată i-a dat prilejul să citească multe din aceste cărți, între care Enciclopedia Britanică și o carte de perfecționare a inteligenței. Cu bilete de favoare de la un cunoscut, a început să ia parte la conferințele științifice ale ilustrului cercetător Humphry Davy, un excelent vorbitor, organizate de Royal Institution. La terminarea seriei de conferințe, Michael trimite conferențiarului surprins, o carte de 300 de pagini bazată pe notele pe care le-a cules ascultându-i lcturile. Michael a fost atras cu pasiune de noile experimente de chimie, fizică și electricitate, și și-a incropit un mic laborator personal unde cerceta diferite substanțe. Când Sir Humphry Davi nu a mai putut răbda obrăznicia asistentului său de laborator, l-a chemat pe Michael să-i ia locul. Astfel a luat ființă una dintre cele mai fructuoase colaborări dintre maistru și discipol, care a dus la realizarea primei lămpi de siguranță pentru minerit și numeroase experimente de fizică la temperaturi joase.

În jurul vârstei de 25 de ani, Michael se face cunoscut lichefiind bioxidul de carbon și clorul. La vremea respectivă nu era clară noțiunea că un gaz poate avea forme diferite în afara celei aflate liber în natură. Puțin mai târziu, în 1820, produce primul compus de carbon și clorină, iar în 1821, a realizat că în jurul unui fir prin care trece electricitate, o bară magnetică poate fi făcută să se rotească - și invers - un cablu încărcat electric se rotește în jurul unei bare magnetice fixe. Cu asta a demonstrat că energia electrică poate fi transformată în energie mecanică ce a dus la crearea primului motor electric. Au urmat alte experimente ca izolarea benzenului din uleiul de balenă, îmbunătățirea calității sticlei pentru lentilele optice și fenomenala descoperire a rotirii unui fascicol de lumină la trecerea printr-un câmp magnetic.
The Royal Society, forul cel mai înalt academic britanic îl alege membru în 1824, la vârsta de 33 de ani, fapt important prin faptul că un autodidact fără nici o diplomă sau credențial academic este ales ca egal cu cei mai importanți membrii al acestei instituții celebrați în întreaga lume. În următorii ani, numeroase Academii din Europa și America îl vor alege membru onorific, iar când i se oferă innobilarea și rangul de cavaler de către regina Victoria, el refuză politicos din motive religioase, susținând că nu este potrivit unui om să acumuleze multe onoruri.

Prin 1830, preluând catedra ilustrului său protector Davy la Royal Institut, Michael, și-a concentrat atenția asupra electricității și magnetismului, descoperind inducția electromagnetică. Urmărind idea folosirii unei energii mecanice pentru producerea electricității, a reușit să construiască primul generator cu disc de curent continuu. Acesta a fost primul dinam, care în scurtă vreme avea să devină principalul suplinitor de energie electrică în lume. Continuându-și neîncetat experimentele, în 1832, Michael folosește curentul electric pentru descompunerea compușilor chimici și astfel pune bazele electrolizei și a legilor ce guvernează electrochimia, Astfel demonstrează conexiunea dintre electricitate și structura elementelor. După 1839, Michael, copleșit probabil de oboseală sau anumite cauze de sănătate, nu mai arată aceeași energie ca în trecut, deși a elaborat un număr însemnat de cărți și tratate științifice, a participat activ în cadrul unor comisii ministeriale și chiar a bisericii de care aparținea.

Acest scurt rezumat descrie evoluția aproape incredibilă a unui om deosebit: Michael FARADAY (1791- 1867), un geniu. Puțini oameni au avut contribuții tot atât de importante premergătoare revoluției industriale, cum a avut el. Experimentator desăvărșit și vizionar al unitâții formelor în care materia are origini comune în natură, autor al unor teorii noi în electricitate, magnetism și lumină, conferă lui Faraday un loc de frunte în istoria fizicii și chimiei. Sfârșindu-și viața la Hampton Court, o placă comemorativă aste fixată alături de ceea a lui Isac Newton la Westminster Abbey.
O sticlă ca toate altele în care dărnicia Creatorului a adăugat un strop de înțelepciune peste doza comună. Din acest strop s-a creat mai multă lumină pentru fiecare și o nouă treaptă în evoluția omenirii care ne-a apropiat mai mult de cer și stele. Pentru Creator, Faraday a fost numai o unealtă; pentru noi a rămas un geniu.

David Kimel / Toronto





David Kimel / Toronto    6/16/2021


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian