Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Poteci

Pădurea, pe furiș,
în jur așterne
potecile bolnave după soare,
rupând din palma-mi stângă dungi eterne,
peste hățiș,
fără să le măsoare.

E pânda grea, de-a rândul trec prin mine,
coclauri care fierb,
mocnit. În fine,
prind urma unui cerb.
Bucată cu bucată.
Din tolba mea aleg vârf de săgeată,
cătarea s-o îndrept,
ca o poruncă,
spre goana lui. În piept
să facă, de neopus, rană adâncă.

Plin de venin,
spre cerb eu mă târăsc, reptilă.
Mi-e ochiul roz-canin,
lipsit de milă.
De negăsit.
În umbrele de ierbi nu poți să mături.
Și, obosit,
am adormit alături.

Adânc pădurea mă primea.
Un cerb așterne
potecile în palma mea,
linii eterne.


Proces-verbal


Pierdute zaruri
s-au răsturnat fără izbândă-n oase.
Și numele, și sufletu-mi sunt roase
de vântul valuri.

Căzut din vis,
parcă revine
un chip uitat. Recunoscându-l,
o gheară înghețată-mpinge gândul
peste un trup care-a săpat în mine
contur precis.

E gol destul.
Iar dacă ieri nicicând nu mai există,
din mine-atâta timp lipsește
cât a înstrăinat, hoțește,
nisipul din clepsidra tristă,
deloc sătul.








Valerian Dinca     6/4/2021


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian