Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Sonete

TENSIUNEA ZBORULUI

dans ritmat

Dactile săltărețe în pas înalt de dans
Ticsesc sălița strâmtă cu iz de bacanale,
Prin colț se furișează discrete, muzicale;
La masă stă ideea în șubredul balans.

Își ciocănește tâmpla un ,,mi minor” în glas,
Se leagănă spre dreapta, înclină înspre stânga,
Ideea închistată nu s-a mișcat – nătânga ...
. . . . . . . . . . . . ... . . . .. . .. . . . . . . . . . . . .

Se strânge-n scrumieră rugina ce-a rămas.

Și mai plutește-n aer, amenințând să scrie
Un ritm ce șchiopătează de-un deget, la picior,
Și din fragilitatea-i încearcă să revie.

În lanț se-nșiră ritmii, fac ochiuri de decor
Elegiac, cadențe-n substratul de hârtie,
Și-n loc de puf în perna-mi, să invadeze vor !


flori de cenușă

Tronează-n vârful mesei călimara;
S-a cam pătat de multa folosință,
Și-n ea ceva mâlos, de la Amara,
Își zice tot cerneală... Îmi dau silința

Să văd de am scris totul cu folos !
Nici muștele – știu – nu sunt mai prejos,
Când găsesc vasul neacoperit;
Așa-mi explic eu cum s-a zugrăvit

Tavanul, într-un mod deosebit,
Cu model imprimat și modernist,
Deși vecinul n-a intervenit.

Bunica – ochiul casei realist,
Schimbă cenușa – vetust insolit,

. . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . . . . .

De-atuncea n-am mai scris... Nu mai insist...


o lebădă de smoală

Din călimara mea o lebădă de smoală
S-a ridicat în fum de osanale
Și în planări de arpi triumfale
Urca... sus, sus..., camera era goală...

Cădea câte o pană zdrențuită;
Mă străduiam să prind câte-un crâmpei;
Prin geamul spart intrau și flori de tei
Și-un cântec - melopee tânguită.

Atât de greu mă ridicam în timp;
Aș fi dorit și lebede mai albe
Și-o muză încadrată într-un nimb.

De-afară invadează pale calde;
In stratosferă s-a produs un schimb:
Prind iambii în cenușă să se scalde...


năluciri

Din clopoțel un clinchet de sonet,

Un sunet firav ca un Si pe-o coardă,

Un firicel, încopitat de-o hoardă,

Se tot ridică într-o rână, încet...


Își face loc cu greu prin praful tinei

Nădăjduind către a apei rază-

Mirajul însetatului spre-o oază...

Nedumerită lumea-ntreabă: Cine-i ?


Se rupe-n franjuri armonia serii,

Fragil se-nșiră trilul din peniță,

Cum crește iarba-n uscăciunea verii...


Și când prind vreo silabă pe igliță

Îmi construiesc statui din fumul cerii

Și-aud năluci cântând în foi de viță.


anevoință

A venit în zbor Fortuna, zdrobind nori de-amărăciune,
Și în faldul plin de taleri și ghirlande de speranțe,
Mi-a adus și mie darul: săculețul plin de stanțe...
Dar s-a dus de-o veșnicie ! Stanțele-s acum tăciune...

O mai strig în somn : Fortuna ! Îmi răspunde labirintul.
Mă trezesc, tresare praful. Sunt tot singură-n iatac !
Râd din raft vreo trei ,,Embleme”, restul, manuscrise zac ...

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Imprumută-mi niște aripi, tu, Pegas, să-mi iau avântul !

Scuturi coama ? Poezia flutură spre alte mape,
Duce cântece și basme, ,,un tăciune și-un cărbune”.
Te-ai înstrăinat de mine ! Ce departe ești... și-aproape !

Sec e spiritu-n cafele; mă astâmpăr cu cerneală...
Mi-am luat greiere în tindă; călimări de prins în brâu ;
Dă-mi din aripi doar o pană ! Nu să scriu ! O fac momeală !


sonet cu ghiocei

Trec zilele zburând din calendar,
Banal joc de cuvinte mă-mpresoară,
În juru-mi doar comune rime zboară;
Și filele le-am rupt, dar e-n zadar...

Alunecă pe lângă mine timpul,
Simt primăvara coborând pe tâmplă,
Mă înfășoară în candoarea-i simplă:
Mi-aduce ghiocei; și a golit câmpul...

Sub strașini, migăloase rândunele
Pline de-ardoare-și rânduiesc căminul...
Mă iscodesc din ochii de mărgele.

Poate de-atuncea simt ce e declinul,
Și-mi port vibrând scheletul de surcele,
Iar rimele m-au poreclit ,,străinul”.







Melania Rusu Caragioiu    3/5/2021


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian