Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Scrisoare pastorală

La început de an 2021, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră și celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea de a nu vă pierde speranța și credința, să aveți pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire creștinească! La mulți și fericiți ani!
*
Rugă la-nceput de an. Ajută, Doamne, tuturor celor obidiți și nefericiți, tuturor prietenilor și dușmanilor, tuturor binefăcătorilor și răufăcătorilor noștri, tuturor celor ce cred și celor ce nu cred în Tine, ajută și familiei mele, enoriașilor mei, ajută-mi și mie!
Spre Tine se îndreaptă speranțele noastre, căci Tu ești limanul speranței și bucuria împlinirii. Fă ca-n lume să fie pace, sănătate, pâine și bucurie! Lumina Ta să lumineze întunericul necredinței, al urii și al prostiei. Să fie mai multă iubire între oameni și popoare, să fie oamenii oameni pentru oameni, ci nu lupi. Ajută, Doamne, tuturora și fiecăruia în parte să nu-l muște șarpele ce l-a mușcat pe Iuda, să nu-l sfâșie acest monstru nevăzut ce ne bântuie planeta de un an încoace. Fă, Doamne, să fie cât mai puține jertfe și victime pentru pâine, cât mai puțină grijă pentru ziua de mâine, cât mai multă încredere, siguranță, sănătate, dragoste și nădejde. Fă, Doamne, să curgă vinu-n teascuri, iar săracul să nu-l bea numai în grijanie. Fă, Doamne, să ardă toate tichetele și cartelele de alimente din lume, să nu mai moară nimeni de foame, de boală și de urgii de tot felul. Doar proștii, hapsânii, trădătorii de frate și de țară, hoții, afaceriștii, escrocii, lașii, fanfaronii să se ducă în pustiile Saharei, în frigurile Siberiei și în tartarul gheenei, pregătit de Tine celor ce nu Te vor! Rămână aici, pe pământ, între noi și cei dintotdeauna, belșugul, pacea, fericirea, iubirea, sănătatea și cântecul, credința și nădejdea, Doamne!
Revarsă din plinătatea bunătății Tale și peste noi, că prea ne-am sălbăticit! Simțim nevoia de Tine mai mult decât oricând, deși nu vrem s-o recunoaștem. Te așteptăm, Doamne, cu ușile zăvorâte, pentru ca să nu știe vecinii că suntem acasă și că primim străini! Nu Te mai recunoaștem, Doamne, și-ai devenit străin pentru deșertul nostru. Tu ești ploaia pe care o așteptăm să ne astupe crăpăturile, să ne astâmpere setea, să ne redea speranța de viață! Am îmbătrânit, Doamne, înainte de vreme! Tu, Cel care-Ți măsori zilele cu veșnicia, redă-ne, Doamne, bucuria de-a trăi! Fă, Doamne, ca și eu, ca toți cei ce încă mai suntem, în prag de An Nou, să avem mai mulă nădejde în viitor!
Dar, Doamne, noi n-am venit pe lume, fiindcă Te-am rugat sau Te-am obligat să ne lași, am venit fiindcă Tu însuți ne-ai adus! Lăsăm în voia Măriei Tale destinul ființei noastre și nu încercăm, fiindcă nici n-am putea altfel, să schimbăm noi voia Ta! Fă, Doamne, însă, atâta cât trăim, să fim sănătoși, să fim înțelepți, să pășim pe drumul vieții și-al mântuirii, să avem pâine pe masă! Pe acestea să ni le dai nouă din belșug, iar de celelalte să Te îngrijești Tu, c-așa e când ești Tată, zice-o vorbă din bătrâni!
Alungă, Doamne, bolile din noi, din case și din oase, redă sănătatea celor din spitale, binecuvântează și ajută celor ce se jertfesc cu fiecare zi, cu fiecare ceas, la căpătâiul celor bolnavi! Alungă, Doamne, din lumea Ta pe toți cei care vor rău creației Tale, celor ce vor războaie, moarte și suferință, celor ce ne vor pieirea. Înmulțește-ne copiii, întoarce-ne acasă pe cei dragi plecați peste mări și țări după o pâine, după un trai mai bun, ajută-ne să ne iubim mai mult Țara, pe semenii noștri și mai ales pe Tine, Dumnezeul dragostei, al înțelepciunii, al dreptății și al milei. Fă, Doamne, să ne înflorească Țara, să fim liberi și stăpâni pe bogățiile ei. Fii cu noi, Părinte Sfânt, căci crucea vieții ne e grea și n-o mai putem duce. Ajută-ne să nu ne prăbușim! Întinde-ne mâna și mila Ta și redă-ne puterea, voința și bucuria de-a merge mai departe. Cu Tine alături nu ne vor doborî nici vânturile, nici furtunile, nici ploile, nici gerul, nici covidul, nici dușmanii, nici bolile, nici greutățile, nici necazurile. Fii, Doamne, cu noi și le vom avea pe toate! Amin și voia Ta să fie!
*
Sfaturi duhovnicești. Am găsit pe internet o frumoasă istorioară, care vorbește de țara noastră. O redăm mai jos, cu speranța că poate, după lectură, ne vom iubi mai mult patria. Povestirea se intitulează ȚARA LUI DUMNEZEU. Iat-o: ,,Se spune că într-o bună zi, a trecut Dumnezeu pe pământ și a dăruit fiecărui neam câte o țară. Și a fost seară și a fost dimineață. Iată însă că-ntr-o zi la poarta lui Dumnezeu - Tatăl a apărut un păstor de oi, care era împreună cu familia și neamul său de păstori. Dumnezeu L-a invitat în casa Lui și au stat la Cină. ,,- Bunule Păstor, care îți este păsul de ai ajuns la Mine?” întrebă Dumnezeu pe cioban. ,,- Doamne Dumnezeule, am venit să primim și noi o bucată de pământ, unde să ne odihnim sufletele, însă se vede că am întârziat și nu mai este loc pentru noi!” a spus bătrânul îngenunchind în fața lui Dumnezeu. ,,- Care vă este numele neamului vostru, bătrâne Păstor?” a întrebat Creatorul. ,,- Noi ne numim români, Doamne!”
După ce a privit îndelung la neamul românesc, Dumnezeu a chemat pe Sfântul Apostol Petru și l-a întrebat: ,,- Petre, mai este loc pentru o țară pentru români pe pământ?” ,,- Nu, Doamne! Tot pământul a fost dăruit tuturor neamurilor, după porunca Ta!” ,,- Bine, Petre. Atunci dă-le românilor țara pe care am păstrat-o pentru Noi!”
Și de atunci noi locuim în ȚARA LUI DUMNEZEU.
O patrie frumoasă, o țară cu munți și câmpii, cu ape și cer senin, o țară ca o grădină din Rai, unde Maica Domnului îngrijește rugăciunile și florile cerului.
România este Țara lui Dumnezeu de la începutul lumii.”
*
Întrebări. ,,Printre galbenele file” răsfoind, am găsit o fărâmă de poezie compusă la 8 august 1983. Purta acest titlu și se potrivește stării de spirit și îngrijorărilor de azi. Iat-o:


,,Mă-ntreb dacă iubirea cu păcat
E roșul stins dintr-un obraz de fată,
Dacă pe podul vremii, clătinat,
Vor trece iar corăbii de-altădată!

Mă-ntreb de tine-n slove de scrisori,
Că te-am pierdut de-atâția ani-lumină,
De un liman visat de multe ori,
De glasul dulcii tale șoapte: ,,Vină!”
Mă-ntreb de cerșetori de osanale,
De grâul neplivit la timpul lui,
De vechi morminte egiptene ale
Sărmanilor datori Nimicului!

Mă-ntreb de truda atâtora din lume.
De-oi fi chiar eul speranțelor din noi,
De birul dat bârfelilor postume,
De rostul meu, al tău și-al lumii noi!”

*
La cumpănă de ani. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru tot și pentru toate, căci fără El suntem praf și pulbere. Atât cât vrea El mai ființăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce ne-o dăruiește, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem prilejul s-o trăim!
Vă mulțumim cordial tuturor pentru tot sprijinul ce ni l-ați dat în cursul anului 2020! Vă mulțumim tuturor celor care ne-ați primit cu colindul, atât la Crăciun, cât și la Bobotează, după datina străbună, ca niște adevărate familii de creștini! Vă mulțumim cordial pentru darul ce ni l-ați făcut, fiecare după voia și posibilitățile ce le-a avut, dar mai ales pentru bunăvoința creștinească și românească. Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toți sănătoși și cu voie bună mulți ani de aici înainte!
La cumpănă de ani, se cuvine să facem un scurt bilanț fiecare dintre noi cu privire la viața noastră, la familiile noastre, la speranțele ce le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi sărbătorile și rânduielile acestea ale anotimpurilor, viața ar fi ca o lungă călătorie fără popas. Așadar, să ne oprim un pic în lungul drum al trecerii noastre prin lume și să ne facem un examen de conștiință fiecare. Să ne imaginăm că derulăm filmul vieții noastre de până acum, cu toate ale sale bune și rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest film ar privi și Dumnezeu. Ia gândiți-vă, ați găsi vreo scenă în acel film de care să vă fie frică, ori să vă roșească obrazul la gândul că va vedea-o Cel de Sus? Sau chiar și numai ceilalți semeni ai Dumneavoastră?! E o grea încercare. Căutați, de asemenea, să socotiți dacă ați făcut tot ce a depins de Dumneavoastră, ca propria familie să dureze, ca soțul, soția, copiii, părinții, socrii, cumnații Dumneavoastră să aibă o rază de fericire, când s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când ați vorbit, când ați muncit împreună. Vedeți dacă ați făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-ați făcut întotdeauna rugăciunea, dacă sunteți împăcați cu Dumneavoastră înșivă, cu cei din jur și, mai ales, cu Dumnezeu. Încercați să vă imaginați, că în clipa următoare ați fi chemați înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din urmă. Aveți, oare, bagajul făcut? Sunteți, într-adevăr, pregătiți de marea călătorie? Aveți suficiente argumente ca să vă apărați la dreapta judecată pentru faptele săvârșite în această viață? Sunt câteva întrebări, pe care ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani.
Faceți planuri pentru familia Dumneavoastră, dar țineți seamă și de ceilalți membrii ai familiei. Vedeți dacă și lor le place și sunt de acord cu ceea ce vreți să faceți. Așa va fi armonie și unitate în casa Dumneavoastră și nimănui lehamite nu-i va fi, că stați sub același acoperiș!
A fost un an greu nu numai pentru fiecare dintre noi, ci pentru lumea întreagă. Au murit în lume aproape două milioane de oameni, ca la un război mondial. Au murit în țara noastră câteva zeci de mii de semeni ai noștri, aproape un milion au fost infectați. Am avut în parohie patru decese de Covid, multe-multe infectări, spitalizări, izolări, carantinări. Frica de infectare și de moarte am simțit-o fiecare dintre noi mai mult sau mai puțin. S-au închis instituții, firme, am fost obligați să stăm în casă. Noi cei de la țară am fost mai liberi, dar gândiți-vă la cei de la oraș, care au fost obligați să stea într-un apartament luni de zile. Nu a fost ușor! S-au tocat economiile, au crescut datoriile, s-au înmulțit șomerii, s-au desființat locurile de muncă. Nu cred că a fost familie sau individ în lumea aceasta, ca în anul 2020 să nu aibă de suferit de pe urma acestei molime. Luni la rând au fost bisericile închise și preoții au slujit singuri, inclusiv în zilele Sfintelor Paști, au fost închise școlile, bibliotecile, teatrele, muzeele, instituțiile de cultură și artă. Am umblat cu măștile pe față, de-am ajuns să nu ne mai cunoaștem între noi, nu am mai avut voie să dăm mâna unul cu altul, să ne mai întâlnim mai mulți, să participăm la botezuri, nunți, înmormântări, nedei, pomeni, parastase, praznice. Umbra morții s-a întins peste tot!
Și, totuși! Dacă este să vedem și binele în acest val imens de rău și disperare ce s-a abătut asupra Pământului, acela ar fi faptul că situația aceasta ne-a unit mai mult, ne-a solidarizat. Ne-am temut pentru viața și sănătatea noastră, dar ne-am temut și pentru viața și sănătatea celorlalți, fie că au fost membrii familiei noastre, fie că au fost cetățeni ai planetei Pământ. Ne-am temut pentru cei dragi nouă plecați departe, care n-au mai avut voie să se întoarcă acasă. Zi de zi am așteptat cu înfrigurare și teamă să aflăm numărul de infectați, de morți, de internați, de vindecați. Ne-am bucurat copilărește, când am aflat că răul începe să fie alungat, că numărul vindecaților este tot mai mare; am purtat mască pentru a ne proteja pe noi înșine, dar mai ales pentru a-i proteja pe cei din jurul nostru; am avut răgazul să stăm mai mult împreună cu familia noastră, să recuperăm ceasurile, zilele și anii în care, preocupați până peste cap de problemele de serviciu, am uitat de soț, de soție, de copii, am uitat să mai discutăm cu ai casei noastre. În multe cazuri membrii unei familii ajunseseră ca niște străini cazați la un hotel, care doar se văd, se salută și pleacă fiecare la treburile lui. Am avut prilejul în această perioadă să ne aducem aminte de Dumnezeu mai mult ca oricând și să-i cerem ajutorul. Chiar dacă ne-a fost frică să mergem la biserică pentru ca să nu ne infectăm, dar ne-am rugat în sinea noastră, în casa noastră, în fața icoanei de acasă. Cred că această perioadă a fost ca un filtru moral, care a mai ales grâul din pleavă. Amintiți-vă cum se făceau mitinguri și demonstrații mai înainte pentru ca să se legifereze familia formată din doi bărbați sau două femei, pentru educația sexuală a copiilor în școală. I-ați mai văzut, i-ați mai auzit pe undeva e stimabilii ,,progresiști”? Măcar de-ar înțelege cu acest prilej că nu se vor putea lupta niciodată cu Dumnezeu și cu rânduielile pe care le-a lăsat lumii zidite de El!
Să sperăm că va fi bine în anul care a început, că molima va fi învinsă, că nu va mai cade niciunul dintre noi pe câmpul acesta de luptă cu dușmanul nevăzut, că va fi iarăși bine și frumos în lumea aceasta! Dumnezeu să ne ajute și să fie bine!
*
Starea parohiei(II). În numărul trecut al ,,Scrisorii pastorale” făceam o analiză amănunțită a vieții religioase din parohia noastră din cursul anului 2020. Colindul cu Botezul ne determină să venim cu câteva completări, pe care le considerăm absolut necesare. În primul rând, mulțumim lui Dumnezeu că avem asemenea creștini în parohia noastră, care păstrează atât cât se mai poate tradițiile noastre strămoșești, credința și datinile. Veniți în număr mare la biserică în duminici și sărbători, sunteți atașați de biserică, nu batjocoriți slujitorii bisericești, ci, dimpotrivă, avem semnale că vorbiți chiar mai bine decât ar trebui despre preotul Dvs. Aveți în casele Dvs. icoane, candele, atmosferă creștinească. În majoritatea caselor icoanele sunt așezate pe peretele dinspre răsărit, pe acel perete nu mai sunt tablouri, postere, decupaje din reviste cu mâțe, câini, lei, șerpi, femei goale și alte bazaconii de acestea. Am găsit case în care cărțile primite de la parohie în ultimii ani erau așezate pe masă, în mijlocul camerei, ca într-o sală de lectură dintr-o bibliotecă. Aceleași cărți le-am văzut în multe case în biblioteci, în altele formau singure ,,biblioteca” familiei. Au fost legați cei mai mulți câini, iar cei care au fost dezlegați s-au dovedit a fi bine educați. Anul acesta nici unul dintre ei n-a încercat rezistența pantalonilor popii și nici nu i-au verificat gustul cărnii. Aproape toți enoriașii noștri știu să se închine corect. Am mai întâlnit câteva cazuri, în care oameni în toată firea nu știau acest lucru: fie făceau niște rotocoale cu mâna, parcă s-ar fi apărat de muște, fie dădeau din mână, parcă ar fi tras la ferestrău. Au fost și cazuri, când enoriașilor noștri le-a fost frică să ne primească. I-am înțeles. Au fost cazuri, când le-a fost frică să sărute Sfânta Icoană sau Sfânta Cruce. I-am înțeles și le-am respectat prudența. Am cântat troparul, am schimbat câteva cuvinte și am plecat. Vă mulțumim că ne-ați înțeles și nu ați insistat să intrăm prin toate camerele ca altădată. Vedeți Dumneavoastră! Preotul trece într-o zi prin cca. 150 de case. Dacă într-una din ele este microbul și preotul îl ia, îl duce până seara în casele pe care le mai vizitează și astfel ne putem trezi cu un număr de zeci de case infectate într-o singură zi. E bine să ne protejăm noi înșine, înainte de a ne proteja alții. Autoritățile ne dau instrucțiuni, ne învață ce să facem și cum să facem, dar depinde mult și de noi cum dăm curs acelor instrucțiuni. Putem să le încălcăm, fiindcă nu este câte un polițist la ușa fiecăruia, dar consecințele sunt pe pielea noastră, iar când vine nota de plată, e grav!
În Malovăț s-au făcut multe construcții noi, s-au consolidat ori s-au extins altele mai vechi, s-au amenajat frumos, au fost dotate cu multă aparatură, ceea ce arată că nivelul de civilizație s-a ridicat simțitor. Mai puțin s-a întâmplat acest lucru în Bârda. Vorbe amuzante, nevinovate, am auzit mai puține anul acesta! Dacă e vorba de porci, remarcăm că și anul acesta au fost destul de mititei. Nu mai sunt porcii de altădată, care umpleau câte două postăvi cu carne! Nu mai sunt nici câinii de altădată! Ehei, pe atunci funcționa crescătoria de păsări din vecinătate! Acum predomină pechinezii! Criza economică se resimte peste tot. Chiar starea Dvs. de spirit, îngrijorarea față de nevoile de azi, de mâine, spune acest lucru. Mulți, foarte mulți nu aveți serviciu, mulți sunteți plecați în țară sau peste hotare la muncă. Sunt copii lăsați în grija bunicilor, în grija rudelor. Lipsa părinților se resimte în timpul anului, atât la școală, cât și în viața lor în general. Am găsit multe porți deschise între vecini, între părinți și copii, dar am mai găsit și garduri noi construite între părinți și copii! Expresii de genul ,,- Pe aici nu se trece!” am întâlnit anul acesta, când a fost vorba să merg de la casa părinților la a copiilor pe poteca ce-o cunoșteam din anii trecuți. Expresia mi-a amintit de deviza trupelor române pe frontul de la Mărășești!
Am mai găsit frați și consăteni certați și încrâncenați de ani de zile. Am găsit și mulți bolnavi, bătrâni, săraci și singuri! Din păcate, parcă mai mult ca-n alți ani, am găsit familii destrămate. Nu sunt familii aflate în luna de miere, ci familii cu copii la școli, alții în prag de căsătorie. Nu analizăm aici cauzele, ci deplângem copiii rămași cu un părinte, gospodăriile frumoase pe care și le realizaseră, viața lor de familie de altădată, care părea atât de armonioasă! Poate că nu e totul pierdut! Dumnezeu să le ajute, să le dea pace, înțelegere, împăcare și să nu uite că pasărea din mână e mult mai de valoare decât cea de pe gard!
Am întâlnit un enoriaș al nostru, care m-a certat cu vitejie că nu i-am mai trimis demult ,,Scrisoarea pastorală”, pe care, zicea el ,,o citea cu plăcere”. I-am explicat dumnealui, dar cu siguranță că mai sunt și alții în această situație și de aceea e nevoie să repet. Într-adevăr, acelui enoriaș nu i-am mai trimis de câțiva ani buni ,,Scrisoarea pastorală”. Cam de când nu m-a mai primit dânsul cu colindul de Crăciun și Bobotează. Nu iau ca reper vremea de când n-a mai achitat un leu măcar pentru contribuția de cult! Eu, mulțumesc părinților mei, am făcut cei șapte ani la zi, nu la fără frecvență și atunci am învățat că nu trebuie să deranjezi un om, să abuzezi de bunăvoința lui. Nu iau în calcul, spre exemplu, că ,,Scrisoarea pastoral㔠necesită niște cheltuieli: uzura calculatorului, a imprimantei, tonerul, hârtia etc. Nu luăm în calcul nici mintea popii, fiindcă asta nu face doi bani! Luăm în calcul deschiderea, bunăvoința enoriașilor noștri, dorința de a comunica cu preotul. Dacă ne întoarce spatele precum enoriașul în discuție, cum să-l deranjăm din două în două săptămâni cu ,,Scrisoarea pastorală”? Doar și Mântuitorul spune: ,,Iată Eu stau la ușă și bat. Dacă cineva Îmi va deschide, voi intra și voi cina cu el”. Așadar, Mântuitorul nu intră cu forța în casa și în viața nimănui. Mai mult! În ultimii ani numeroși enoriași ai noștri sunt plecați în țară sau în străinătate la muncă. Într-o astfel de situație sigur că întrerupem trimiterea ,,scrisorii”. Așadar, întreruperea pe care ne-o imputa enoriașul nostru nu era numai vina preotului!
Dacă Dumnezeu ne va ajuta și Dvs. îmi veți fi alături, vom reuși să mai facem multe lucruri bune împreună, spre slava lui Dumnezeu. Dorim să continuăm publicarea și răspândirea cărților religioase; să continuăm să scoatem și să vă trimitem ,,Scrisoarea pastorală”; să distribuim gratuit fiecărei familii din parohie și celor ce ne-au ajutat cartea Viața Cuvioasei Teofana Basarab și să găsim resurse ca să publicăm volumul Folclor din Mehedinți, pentru Sărbătorile Crăciunului de anul acesta și să v-o donăm; să dăm cât mai multe filme cu conținut religios; să fim prezenți în presa scrisă și pe internet cu cât mai multe contribuții; să organizăm mai multe excursii cu caracter religios; să continuăm cu donarea pâinii în duminici și sărbători; să menținem serviciile gratuite și contribuția de cult la aprecierea fiecăruia; să putem să acordăm ajutoare celor bolnavi, neputincioși și tuturor celor loviți de nenorociri; să intensificăm activitatea pastorală și misionară; să mărim numărul participanților la slujbe, să văruim cele două biserici, să construim o cișmea și la biserica de la Malovăț și multe-multe altele, despre care vom vorbi pe parcurs. Doar sănătate să fie și pandemia aceasta să se ducă pe pustii! Dumnezeu să ne ajute!
*
Zâmbete. ►,,– Unde mergi, Ioane, cu toporul?” ,,– La Primărie!” ,,– Băă, să nu faci vreo prostie!” ,,– Prostia am făcut-o la alegeri. Acu’ mă duc s-o repar!” ►,,– Mamă, tata are părinți?” ,,– Sigur că are… bunica Olga și bunicul George!” ,,– Dar de ce l-au lăsat la noi?” ► Dacă femeia tună și fulgeră, fă-te că plouă!” ► Învățătoarea: ,,– Ionele, cum ai reușit ca în ultima săptămână să nu mai faci nici o greșeală de ortografie în temele de acasă?” ,,– Mama e plecată din localitate!”►,,- Cred că soțul meu face Alzheimer!” ,,- Păi, de ce?” ,,– Cică nu își mai amintește ce-a văzut la mine, când m-a luat!” ► El: ,,– Vreau să mă căsătoresc și să fiu fericit!” Ea: ,,- Hotărăște-te! Ori una, ori alta…!”
*
Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu! La mulți ani!






Pr. Al. Stănciulescu-Bârda     1/27/2021


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian