Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2021
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Scrisoare pastorală


*
Primăvara de la Prut. După un an de necazuri, tensiune, temeri, după un an în care am auzit vorbindu-se zilnic de mii de infectați, de morți, de izolați și carantinați, în Decembrie parcă a răsărit soarele. Am trăit momente de mare bucurie, văzând câteva evenimente ce s-au petrecut peste Prut. La un moment dat am avut senzația că Unirea dintre cele două maluri ale Prutului este mai aproape ca oricând.
În primul rând a fost alegerea Doamnei Maia Sandu ca președinte al Republicii Moldova. Noul președinte este un om școlit la mari universități ale Apusului, cu state de plată în instituții europene de prestigiu, cu mentalitate proeuropeană și cu un mare suflet de român. A avut o largă susținere din partea tineretului, din partea moldovenilor plecați în străinătate, în țările europene.
Este un pas uriaș pe care l-a făcut Moldova. După 1989, un val de tineri au plecat în școlile din România și nu numai. Au învățat istoria și geografia și altfel decât în școlile moldovenești, au văzut lumea și au înțeles realitățile și altfel decât le spunea ideologia prorusă de peste Prut. Atât tinerii elevi și studenți, cât și tinerii muncitori moldoveni din țările europene au văzut ce înseamnă libertatea și democrația, au avut posibilitatea să compare, să înțeleagă adevărul și realitatea și au decis în consecință. Mulți și-au luat cetățenie dublă, româno-moldovenească, mulți s-au angajat în instituții românești, s-au căsătorit și au rămas definitiv în România sau în alte țări europene. Cei care s-au întors în Moldova au fost altfel de oameni. Gustaseră libertatea și democrația și aveau capacitatea de a filtra știrile, propaganda. Altfel înțelegeau lucrurile. Așa cum mai spuneam și altădată, acești tineri moldoveni școliți în România și în statele europene semănau cu generația pașoptistă românească, cea care a produs Revoluția de la 1848 și a schimbat o orânduire socială, dând Principatelor Române o altă orientare, un alt ideal.
Alta era mentalitatea moldovenilor în 1990, spre exemplu. Am fost în Republica Moldova atunci. Pe drumul dintre Albița și Chișinău, prin codrii aceia seculari, era undeva un izvor de apă. Îl știa șoferul nostru și a oprit acolo. Am coborât cei peste 50 de pasageri să bem apă și să umplem sticlele. A trecut un camion pe șosea. A oprit. Din el au coborât 3-4 tineri. Ne-au împins cu brutalitate, gata să ne pocnească, deși se vedea bine că suntem călători de departe. Au băut ei apă, și-au umplut sticlele și s-au dus la camionul lor. Înainte de a pleca, au început să ne înjure birjărește și să ne spună, printre altele: ,,- Duceți-vă în România voastră! N-aveți ce căuta în Moldova noastră!” Mda! În magazine și hotel se vorbea rusește. Dacă încropeai câteva cuvinte rusești, erai servit imediat cu amabilitate. Dacă vorbeai românește, târziu erai auzit, parcă aveau vată în urechi. Cu toate acestea, la Radio Chișinău toată noaptea se transmitea ,,muzică moldovinească”, dar era muzică populară din Moldova, din Oltenia, din Banat, din Ardeal, din Maramureș. Toată era ,,moldovinească”. Noaptea am dat telefon de la Hotel ,,Strugurel” la Radiodifuziunea din Chișinău și le-am cerut permisiunea să cântăm și noi la postul lor. Și au fost de acord. Dimineața, la ora 8, eram în fața Radiodifuziunii. Am fost primiți cu bunăvoința cu care primești niște neamuri pe care nu le-ai văzut demult. Doamna redactor-șef Tamara Dorogan ne-a permis să cântăm cântece de pe la noi. Și am cântat cântece populare, patriotice, colinde. Aveam în grupul nostru cântăreți de muzică populară, instrumentiști, dar toți eram români și simțeam românește. În fața microfonului de acolo am vorbit cum nu știu să fi vorbit mai frumos vreodată. Să mai adaug la această lucrare a intelectualilor de la Radio-Chișinău lucrarea mare ce-o făceau scriitorii și poeții prin ,,Literatură și artă”, prin cărțile ce răsăreau la tot pasul. Schimbarea mentalității a fost lucrarea grea și îndelungată a intelectualității moldovenești. Cinste acelor eroi și oameni de suflet!
Am avut elevi din Republica Moldova la Liceul Economic din Tr. Severin vreo doi ani. Cred că au fost cei mai buni elevi pe care i-am avut în cei aproape treizeci de ani cât am slujit catedra. Veniseră, ce-i drept, prin concurs, dar m-au uimit câtă sete de cunoaștere, câtă disciplină, cât bun-simț și bună-cuviință manifestau. Mereu găseau prilejuri să aniverseze câte ceva. Veneau în cancelarie și dădeau câte o mică reprezentație, cu muzică și versuri adecvate momentului.
Alt episod înălțător s-a derulat pe 29 decembrie, când Domnul Președinte Iohannis a vizitat Republica Moldova. A fost întâmpinat de Doamna Maia Sandu. Am mai avut prilejul să văd la televizor și alte doamne din protipendada politică făcând vizite în străinătate sau primind oaspeți străini, dar diferența era izbitoare. Doamna Maia Sandu se manifesta ca un om cult, elegant, cu mișcări calculate, sigură pe sine. Strada era plină de cetățeni cu steaguri, care scandau ,,Unire, Unire, Unire!” sau ,,Moldova e România!” sau alte slogane similare, care priveau realizarea din nou a României Mari. Discursurile celor doi șefi de state au fost bine structurate, cu multă încărcătură diplomatică, discursuri care priveau întărirea relațiilor frățești dintre cele două state, ajutorarea Moldovei să adere la spațiul euroatlantic.
Priveam reportajul vizitei președintelui Iohannis la Chișinău și mă gândeam dacă nu cumva dânsul este omul providențial, care să marcheze încă o zi astrală din istoria românilor. Cu o sută de ani în urmă, la 1 decembrie 1918, un alt neamț, regele Ferdinand, consfințea realizarea României Mari, prin unirea tuturor provinciilor românești. De ce n-ar putea să fie Domnul Iohannis omul destinat de Providență să facă un alt pas istoric similar în acest secol?
Dă, Doamne, ca anul 2021 să fie anul refacerii României Mari! Doamne ajută!
*
Sfaturi duhovnicești. Cităm din opera Sfântului Ioan Gură de Aur câteva cuvinte privind pe ei care vorbesc în biserică. Cred că sunt foarte actuale și azi, chiar și la noi! Iată-le:
,,În ceasul în care-ți vorbește Dumnezeu, tu, în loc să te rogi, ai început cu cel de lângă tine o discuție în șoaptă, despre lucruri nefolositoare: aceasta e de ajuns pentru a pierde mântuirea. Să nu crezi că e o greșeală mică. Să presupunem că discuți cu o persoană oficială sau cu un prieten bun al tău. Și, în timp ce acesta îți vorbește, tu întorci capul cu nepăsare și începi să discuți cu altcineva. Cel cu care vorbești nu va fi jicnit oare de această necuviință a ta? Dumnezeu însă este jicnit în fiecare zi nu numai de doi-trei oameni, ci aproape de toți și ne îngăduie cu multă răbdare!”
*
Colinde. Redăm mai jos două colinde. Prima, O, ce veste minunată! este foarte cunoscută în folclorul românesc, cât și în repertoriul a numeroase coruri și numeroși interpreți de colinde. A doua, Slavă ție, stea curată! a fost la origine colindă din folclorul german. A fost prelucrată de poetul german Schiller și introdusă în Simfonia a IX de Beethowen cu titlul Oda Bucuriei. Azi este imnul Europei.


O, ce veste minunată

O, ce veste minunată,
În Viflaim se arată!
Cerul strălucea, îngerii veneau
Pe-o raza curată.
Cerul strălucea, îngerii veneau
Pe-o raza curata!

Mergând Iosif cu Maria
În Viflaim să se-nscrie,
Într-un mic sălaș, lâng-acel oraș,
S-a născut Mesia.
Într-un mic sălaș, lâng-acel ora,
S-a născut Mesia.

Vrut-au să călătorească,
Ora i-a sosit să nască
Pe-al său Fiu Sfânt nouă pe pământ
Sa ne mântuiască.
Pe-al său Fiu Sfânt nouă pe pământ
Sa ne mântuiască.


Slavă ție, stea curată!

Slavă ție, stea curată,
Voie bună pe pământ!
Astăzi te simțim aproape,
Sol din Rai cu soare sfânt.

Vraja ta aduce iară
Pe popor lângă popor ,
Toți pe lume frați noi suntem,
Când apari ușor în zbor.

Cine a avut norocul
De prieteni buni să dea,
Cine știe ce-i iubirea
Lângă noi cântând să stea.

Fericit un suflet drag
Te poate face pe pământ;
Cine n-a simțit iubirea
Plece dintre noi plângând.

Milioane strângeți rânduri
Tot mai sus urcând spre cer, urcând spre cer!

*
*
Zâmbete. ►Bulă este prins într-un incendiu. Este scos și dus la spital. Când își revine, medicul îi spune: ,,- Dumneata ai mai multe fracturi decât arsuri!” Răspunde: ,,- M-au stins cu lopata, domnule doctor!” ►În armată, un pluton este scos la muncă. I se dă fiecărui soldat câte o cazma. ,,- Începeți să săpați!” le ordonă plutonierul. După o vreme întreabă: ,,- Știe vreunul din voi matematică?” ,,- Eu sunt în anul IV la Facultatea de Matematică!” zice un soldat. ,,- Lasă cazmaua! Nu-i de tine! Ție îți dau un târnăcop să scoți rădăcini!” ► Era înainte de 1989. Un cetățean umbla prin magazine să cumpere de-ale gurii. A căutat carne, mezeluri, lapte, brânzeturi. Peste tot i se spunea că nu sunt produsele respective. De fiecare dată el exclama: ,,- Lasă că știu eu cine e de vină!” La un moment dat a fost reținut de doi agenți civili. ,,- Ai fost în patru magazine alimentare și ai cerut câte ceva. De fiecare dată ai spus că știi cine-i de vină pentru că lipsesc produsele respective. Vrei să ne spui și nouă cine e de vină? ,,- Bineînțeles! Cine altul decât Adolf Hitler? Dacă el nu începea al Doilea Război Mondial, acum am fi avut de toate!” Văzându-i pe cei doi derutați, i-a întrebat: ,,- Dar voi la cine credeați că mă refer?” ► Într-un sat era cântăreț un bătrân. Când spunea Crezul și ajungea la ,,Unul născut, iar nu făcut!” se zbârlea ca la un ger mare și spunea: ,,Unul născut, iarrrna făcut!”. El socotea că Nașterea Domnului a fost iarna, la 25 Decembrie, și pentru un copil mic, născut într-o iesle, era foarte frig.
*
Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu! La mulți ani!






Pr. Al. Stănciulescu-Bârda     1/12/2021


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian