Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Pretuiti inteligenta românească !

Motto: ”.. românii au dat omenirii, mai cu seamă în epoca contemporană, o mulțime de celebrități, înscrise cu majuscule în forul de cultură și de civilizație al epocii”.
Henri Coandă.

Proprietatea intelectuală este cea mai frumoasă și prețioasă valoare a unei națiuni. Aceasta este rodul recunoașterii forței minții unui popor.
În România, atât dreptul de autor cât și dreptul de proprietate intelectuală sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor, modificată și completată prin Legea nr. 15/2019.
Avem multe minți creatoare în România, cu multe noutăți pe plan mondial, dar calea de recunoaștere, ca autor, este destul de complicată, prin intermediul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci(OSIM), fiind necesare operațiunile reglementate de Legea 64/1991 privind brevetele de invenție, republicata în 2014. Există un drum foarte lung de la înregistrarea, publicarea și examinarea cererii de brevet, până la eliberarea brevetului de invenție, operațiuni prevăzute de legea și regulamentul de aplicare, în materie. Legea prevede și obligația de a plăti o taxă pentru înregistrare a cererii de brevet de invenție de către solicitant, însoțită de mai multe documente, inclusiv descrierea invenției, care ar trebui să se bucure de cea mai perfectă confidențialitate, ca să nu fie divulgată.
Totuși, legea conține unele stângăcii, având și omisiuni din care considerente, de la adoptare și până în prezent s-au adus unele completări, îndeosebi pentru alinierea la legislația europeană. Abordarea juridică în materie de invenții și proprietate industrială este foarte pretențioasă, România având puțini specialiști în acest domeniu, în care s-a remarcat foarte bine Prof. Dr.doc. Yolanda Eminescu și Rodica Stănoiu.
Pe lângă faptul că trebuie minuțios înțeleasă și aplicată legislația națională în materia proprietății industriale, a dreptului de autor și brevetelor de invenție, cu atât mai mult se impune cunoașterea și aplicare legislației internaționale din domeniul respectiv, la care a aderat și țara noastră. ”JURIS CIVILE VIGILENTIBUS SCRIPTUM EST”(Dreptul civil este scris pentru cei vigilenți). Altfel, România ar deveni anonimă în privința creației intelectuale internaționale.
Prima lege din acest domeniu, în țara noastră datează din 1906, care a pregătit alinierea țării noastre la legile moderne în materie. În timpul perioadei comuniste, în această privință, legislația a fost aliniată celei sovietice, cu o reglementară lapidară, după modelul decretului lui Lenin, potrivit căreia toate invențiile aparțineau statului(Legea nr. 62/1974).
Potrivit actualei legi, dreptul la brevet de invenție aparține inventatorului sau succesorului său în drepturi.
Dar se simte nevoia înlăturării ambiguităților unor texte ale legilor enunțate mai sus, fiind necesar și un Regulament mai concis, care să evite formulările stufoase, neconcise. Acest birocratism îi taie pofta oricărui creator de a duce la capăt recunoașterea oficială a unei invenții. Ba mai mult, până a obține recunoașterea, invenția este suflată de sub nas de alți concurenți străini, care și-o atribuie, cum s-a întâmplat de atâtea ori. Economia noastră națională ar avea mult de câștigat prin progresul invențiilor.
Și la Țicleni, în perioada forajului și extracției pentru petrol au fost o mulțime de invenții și inovații. A rămas în memoria forajiștilor ”Pana Bădescu”, invenție ce a prevenit scăparea garniturilor de foraj la puț, pentru că vechile metode nu prezentau siguranță deplină. Acel sondor Bădescu mi s-a destăinuit, cu amărăciune, la Husnicioara de Mehedinți, că avea 6 brevete de invenții, iar când i le-a arătat primarului localității sale, i-a spus să facă pipi pe ele. În ziarul ”Sondorul” au fost popularizate foarte multe invenții și inovații. Inteligența nu i-a ocolit nici pe gorjeni sau pe țiclenari. Am avut meșteri populari, care deși nu făcuseră studii de specialitate, erau pricepuți la construcția de case, prelucrarea lemnului sau fierului. Constantin Z Mustoiu a salvat multe animale, în localitate, cu metoda spânzului, pe care o învățase de la înaintași. Gospodinele noastre prelucrau lâna, inul și cânepa, confecționând adevărate lucruri de artă, atât cu acul, cârligul sau războiul de țesut.
Înființarea Grupului Școlar de Petrol Țicleni, în 1973 a dat un suflu nou pe tărâmul științei, mulți elevi fiind distinși cu premiul I la o serie de concursuri pe țară. Absolvenți ai acestui grup școlar conduc destine ele multor unități social-economice, unii afirmându-se și peste hotarele țării.
Cu amărăciune în suflete, asistăm pasivi la ignorarea unui popor pașnic, muncitor, creator de valori universale, umilit pe parcursul istoriei sale, de multe ori plătind cu sânge supraviețuirea, numai Dumnezeu fiind de partea lui.
Amărăciunea e și mai accentuată atunci când observi că la manifestările de antiromânism se raliază și indivizi care se bat cu cărămida pe piept că ei au cetățenie română, dar se dovedesc a fi demolatori de memorie românească.
Ne-am sătuarat să auzim încă de pe vremea strămoșilor noștri daci, că suntem niște barbari, iar acum codașii Europei. Sunt interese ca să ne mențină cu acest statut, dar noi doar contemplăm.
Dar așa, barbari cum le-au zis dacilor, de la aceștia, după războaiele de la începutul secolului al II-lea, romanii au făcut raptul celor 165 tone de aur, dublă cantitate de argint, ducerea în sclavie a multor localnici și altele. Consider nepotrivită afirmația făcută de către cei bineintenționați ca Roșia Montană să fie inclusă în patrimoniul UNESCO , drept ”galerii romane”. E greșit. Sunt galerii dacice, că de la daci s-au luat cele 165 de tone de aur și dacii au fost cei care le-au extras din adâncuri și nu romanii. Romanii le-au luat pe de a gata, în urma trudei dacilor. Că dacii au avut atâta bogăție, se dovedește că numai cei harnici o produc. Și nu e ultimul rapt, făcut locuitorilor de pe teritoriul nostru. După Primul Război Mondial, am rămas și fără tezaur, iar prin pacea de la Buftea, din 1918, prin OELLANDEREINEN PACHT G.m.b.H. (Pactul Petrolului), urma ca aurul negru al țării noastre, plus alte bogății să intre în posesia Puterilor Centrale.
Se pune întrebarea: de ce tinerii noștri rămân pasivi la auzul unor astfel de fenomene ?. E simplu de înțeles pentru noi cei vârstnici. Pe dată ce predarea istoriei Patriei în școală a fost mutilată în așa hal, ca nr. de ore, dar și cu manuale de mântuială, educația patriotică rămâne nulă. La această situație s-a ajuns și prin desființarea stagiului militar obligatoriu.
Aprecieri deosebite despre inteligența românească a făcut și savantul Henri Coandă, în prefața olografă la cartea ziaristului Carol Roman, intitulat㠔Există un secret al celebrității ?”, Ediția a III-a, 1981, în care autorul publica interviurile luate de la mai mulți laureați ai Premiului Nobel. Redau acea prefață :

” Întreprinzând această anchetă, autorul ei a mizat pe un mare și frumos adevăr: tinerii și tinerețea constituie un subiect de dialog unanim acceptat din motive lesne de înțeles. În mod special, asemenea temă se află la ordinea zilei astăzi, căci asemenea abordări ale acestei problematici privesc viitorul însuși al acestei lumi, perspectivele ei. Problemele tineretului sunt strâns contopite cu cele ale viitorului omenirii.....
Tinerețea este șlefuită de secole în a ști să contopească elanurile cu cele ale generațiilor înaintașe, căci nu poți îndrăzni, nu poți năzui spre nimic dacă n-ai sub picioare edificiul de cunoștințe ori de valori morale lăsate de înaintași; nu neapărat în chip de model, cum se vorbește atât de mult, ci cu ambianță și mediu cultural-spiritual în care se dezvoltă generațiile. Poate că nici eu n-aș fi putut visa cu ochii deschiși dacă o seamă de oameni de mare valoare nu m-ar fi făcut să înțeleg – nu neapărat prin intermediul unor lecții, ci prin modul în care lucrau și se realizau – că fără a visa cu ochii deschiși nu există nici imaginație științifică, nici fantezie creatoare, nici intuiția, inegalabila intuiție...
Aș mai apela la un argument în explicația pe care încerc s-o dau succesului acestei anchete: românii au dat omenirii, mai cu seamă în epoca contemporană, o mulțime de celebrități, înscrise cu majuscule în forul de cultură și de civilizație al epocii. Ancheta nu pornește dintr-o țară anonimă, cu vacuum de aport la inteligența mondială, ci dimpotrivă, de pe meleaguri pe care au trăit și de pe care și-au luat zborul către înălțimi iluștri inventatori, descoperitori, mari oameni de cultură și de artă, adevărate genii cu care omenirea se fălește. Aș dori să amintesc numai câțiva dintre acești oameni celebri români, pe care i-am cunoscut și apreciat. La începutul secolului (1906), Traian Vuia, constructorul aviator, primul în lume, s-a înălțat de la sol prin forța motorului instalat pe propriul avion, zbor celebru pentru acele vremuri. Îl pomenesc apoi pe Aurel Vlaicu, un alt aviator constructor, „om al zilei”, la Viena, încă în anul 1912. În cortegiul evocărilor îmi amintesc de renumitul inginer Anghel Saligny, făruitor al sistemului de poduri metalice de peste Dunăre și Borcea, precum și inițiator al reașezării pe baze moderne a portului Constanța. Îl numesc apoi pe prietenul meu de faimă mondială M. Costinescu-Ghica și pe inginerul Gogu Constantinescu, părintele științei sonicității, cu care m-am întreținut deseori în laboratorul său de pe o insulă de pe Tamisa. Și matematicienii Gh. Botezatu, Serghiescu...În această sumară evocare o amintesc pe sensibila poetă care a fost Elena Văcărescu, care a desfășurat o lungă și susținută muncă în diplomație, la Liga Națiunilor, la Geneva, alături de un alt mare diplomat român, pe care atât eu, cât și întreaga Europă rațională l-am apreciat: Nicolae Titulescu.

Pânza timpului îmi cerne pe dinainte alte și alte figuri remarcabile... Genialul Brâncuși, părinte al artei moderne pe plan mondial, alături de care m-am aflat deseori în atelierul lui Rodin; doctorul Gheorghe Marinescu, acel mare om de știință care e întemeietorul școlii românești de neurologie; ilustrul sociolog Dimitrie Gusti, prețuit peste hotare, solicitat să devină profesor la diverse universități și colegii din America, animator al sectorului României la Expoziția universală din 1937 de la Paris; gigantul Nicolae Iorga, ale cărui servicii aduse țării, culturii românești și celei universale i-au atestat virtuțile pe plan internațional, l-au făcut celebru...la care se adaugă generațiile mai noi de cultură și de știință, zămisliți pe pământ românesc...”.

Și dacă savantul face referire la generațiile ”de cultură, zămisliți pe pământ românesc”, voi încerca să nominalizez unele, prețioase personalități de pe glia noastră strămoșească, care, prin eforturile lor de progres, cele mai multe au făcut invenții, cu multe sacrificii, chiar cu periclitarea vieții, îndeosebi pe cont propriu, fără sprijinul statului.
Racheta spatiala cu trei etaje de carburant solid ("model Cape Kennedy") a fost inventată în 1529 si trimisă în spațiu cu succes în 1555, în prezența a mii de spectatori. Performer: Conrad Haas, șeful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550- 1570). Acest eveniment a fost aflat de către Prof. Doru Todericiu dintr-un vechi manuscris descoperit la Biblioteca din Sibiu, în 1961.
Lista invențiilor menționate în manuscris conține: racheta cu două etaje de ardere (1529); racheta cu trei etaje (1529), baterie de rachetă (1529), căsuța zburătoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de stabilizare având forma literei delta (1555), Căsuța zburătoare", propulsată în aer de rachetă, nu era nimic altceva decât anticiparea cabinei spațiale folosită de cosmonauți începând cu anii 50. În lucrare erau menționate și pulberile lui Ioan Românul din Alba Iulia.
În 1827 - Petrache Poenaru, membru al Academiei Române și unul dintre organizatorii învățamântului național, inventează predecesorul stiloului modern: ”condei portăreț, fără sfârșit, alimentându-se singur”, obținând brevet de invenție la Paris. Și în actuala Lege privind brevetele de invenție este mult folosit termenul de brevet european.
Din păcate, multe invenții, în premieră românești, au fost atribuite unor oameni din străinătate, adevărații autori români fiind ignorați. Așa a fost cazul doctorului Nicolae Paulescu, adevăratul descoperitor al insulinei, în 1921, premiul Nobel pentru insulină fiind acordat canadienilor F. Banting si J.R.J. McLeod , românul fiind etichetat ca antimason.
La fel s-au tranșat lucrurile și în cazul descoperirii radioactivității artificiale, de către o profesoară româncă, de la Facultatea de Științe din București, sesizându-l și pe regele Carol al II-lea, pentru această nedreptate. Cerând un grad superior la facultate, savanta românca îi scria regelui Carol al II- lea: ”Numirea mea s-ar putea face pe aceeași cale exceptională ca și a domnilor recomandați de dl. Perrin, ca o recompensă a descoperirii radioactivității artificiale, care este a mea și de al cărui fruct s-a bucurat dna Joliot Curie, recomandată de însuși dl. Perrin pentru Premiul Nobel. (? ) Domnul Decan al Facultății de Știinte si o parte din profesori mă sacrifică pentru a nu-i nemulțumi pe dl. Perrin și pe soții Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie. Veșnicile plecăciuni fața de cei de afară, bogați, deci deștepți și merituosi!” Nedreptățita savantă înființase din proprie inițiativă Catedra de Radioactivitate de la Facultatea de Știinte București.

Prima rafinărie de petrol a fost în România și pe baza petrolului rafinat la aceasta, în 1858, primul oraș din lume iluminat a fost Bucureștiul. România a fost prima țară care a evidențiat în statistici, producția de petrol de 275 tone, în anul 1857.
În 1880 - Dumitru Văsescu – construiește automobilul cu motor cu aburi.
În 1881 Alexandru Ciurcu – obține un brevet în Franța prin care prevede posibilitatea zborului cu reactie.
1885 Victor Babes - realizeaza primul tratat de bacteriologie din lume.
În 1886 Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcatiune cu reactie.
În 1887 C. I. Istrate descoperă Friedelina si franceinele(medicamente antiinflamatoare).
În 1895 D. Hurmuzescu - descoperă electroscopul.
În 1899 C.I. Istrate descoperă o noua clasă de coloranți.
În 1900 Nicolae Teclu inventează becul cu reglarea curentului electric si gaz.
În 1904 Emil Racoviță fondează biospeologia.
În 1905 Augustin Maior descoperă telefonia multiplă.
La 18.03. 1906, Traian Vuia a experimentat prima dată avionul cu tren de aterizare pe roți cu pneuri; cu Vuia I acesta reușește prima decolare fără să folosească nici un mijloc ajutător, numai cu aparate aflate la bord (în fapt, primul avion din istorie).
În 1906 A.A. Beldiman folosește în premieră mondială, aparatul hidraulic cu dalta de percuție pentru sondaje adânci.
În 1908 Lazar Edeleanu pune în aplicare primul procedeu, din lume, de rafinare a produselor petroliere, cu bioxid de sulf, procedeu care ii poartă numele.
În 1908 Acad. Nicolaie Vasilescu-Karpen realizeaz㠔pila Karpen", care funcționează încă și produce curent electric, neîntrerupt, de mai bine de o sută de ani!.
În 1910 iunie - Aurel Vlaicu - lansează primul avion din lume cu fuselaj aerodinamic.
În 1910 Tache Brumărescu inventează mașina de tăiat sulf.
Tot în 1910 Ștefan Procopiu descoperă efectul circular al discontinuităților de magnetism.
În 1910 Gh. Marinescu inițiază, în premieră, tratamentul paraliziei generale.
În 1910 Henri Coandă reușește primul zbor al unui avion cu reacție (fabricație proprie).
În 1910 Ioan Cantacuzino descoper㠔fenomenul care-i poartă numele de Cantacuzino” (aglutinarea unor microbi - în hematologie ).
Între 1913-1916 Ioan Cantacuzino rezolvă vaccinarea antiholerică (metoda Cantacuzino) .
În 1916 D. Danielopolu descoperă acțiunea hipertensivă a digitalei.
În 1918 Gogu Constantinescu - întemeiază o noua stiință: sonicitatea.
În 1919 Ștefan Procopiu definește unitatea elementară de energie magnetică (magnetonul).
În 1920 Emil Racoviță - pune bazele Institutul de Speologie Cluj (primul din lume).
În 1920 ing. Gheorghe Botezatu a calculat traiectoriile posibile Pământ - Lună, folosite la pregătirea programelor ”Apollo” (al caror părinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost și șeful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei ”Apollo” care a dus primul om pe Lună.

Aurel Persu, în 1921 - a stabilit că automobilul cu cele mai corecte forme aerodinamice trebuie să fie proiectat având forma unei picături de apa, în cădere. General Motors precum și Ford au făcut propuneri pentru achiziționarea patentului.
În 1921 Ștefan Procopiu - Fenomenul Procopiu (reușind depolarizarea luminii).
În 1922 C.Levaditi și Sazevac folosesc bismutul ca agent terapeutic împotriva sifilisului.
În 1925 Traian Vuia concepe generatorul de abur cu ardere în camera închisă și cu vaporizare instantanee.
În 1930 Elie Carafoli proiectează și realizează avionul cu aripa joasă.
În 1933 Henri Coanda proiectează aerodina lenticulară (farfuria zburătoare).
În 1938 Henri Coanda definește efectul care-i poartă numele ”Coanda”.
În 1938 Henri Coandă proiectează discul volant.
În 1952 Ia ființă Institutul Național de Geronto-Geriatrie ”Dr. Ana Aslan", primul institut de geriatrie din lume, model pentru țările dezvoltate, prin asistență clinică și cercetare. Ana Aslan are, anual, mii de pacienți. Efectele terapiei Aslan asupra îmbătrânirii au convins încă de la început, aducând institutului pacienți cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, prințese, conți și directori ai unor mari bănci ale lumii. Renumele produselor ”Aslan” a trecut și Oceanul, John Kennedy recurgând, pentru o afecțiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu ”Gerovital".

Să nu-l uităm pe Ștefan Procopiu, fizician de renume mondial, doctor honoris causa al mai multor universități din lume, membru al Academiei Române, întemeietorul școlii românești de magnetism, om de mare ținută profesională, de înaltă atitudine civică și patriotism. În 1919, plecând de la teoria cuantelor a lui Max Planck, calculează valoarea magnetonului teoretic (unitatea elementară de energie magnetică), astăzi cunoscut ca ”magnetonul Bohr-Procopiu". In 1921 descopera fenomenul de depolarizare a luminii in suspensii si coloizi, denumit fenomenul Procopiu, urmat in 1930 de efectul Procopiu, in magnetism. Propus spre acordarea premiului Nobel pentru fizică de către comisia de recomandări în urma dovedirii teoretice a existenței magnetonului, a fost privat pe nedrept de distincție, aceasta fiindu-i atribuită savantului danez Niels Bohr, deși descoperirea a fost anuntată îintâi de român.
Justin Capră, în 1958 a proiectat, realizat și zburat cu ingenioasa ”centură zburătoare” testată de americani abia în 1961, care au și fost creditați ca autori ai invenției. El a fost prezent în unele emisiuni televizate, ”înainte de a zbura spre ceruri”.
Ca o recunoaștere a meritelor sale,
un crater de pe luna poarta numele lui Spiru Haret. Aceasta deoarece savantul român a demonstrat ca axa mare a elipsei pe care se deplaseaza Pamântul în jurul soarelui este de o marime variabila, creând premisele de baza ale astrofizicii moderne.
În rîndul inventatorilor de talie universală s-au afirmat și multe personalități din rândul minorităților naționale din România. Nominalizăm pe sasul din Sibiu, Prof. Herman Oberth, considerat părintele navigației spațiale și Profesorul Werner von Braun, șeful programului rachetelor americane ”Saturn”.
Ștefan Odobleja este cunoscut drept, Părintele ciberneticii generalizate. .
Timisoara –a fost primul oras european cu iluminat stradal cu energie electrica (noiembrie 1884).
Griogore Antipa savant naturalist, este inventatorul dioramelor (1912).
Ion Agarbiceanu a realizat primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiatie infrarosie (1962).
Dumitru Daponte este inventatorul modalității de proiectare a filmului în relief.
Iulius Popper este inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa mării; în plus este cel care a dat denumiri românești unor locuri din Țara de Foc (Sinaia, Ureche, Lahovary, Rosetti).
Anghel Saligny construiește în premieră mondiala, la Brăila și Galați, silozuri din beton armat (pentru poduri).
Eliza Leonida Zamfirescu a fost prima femeie inginer din lume.
Smaranda Braescu este una dintre primele femei parașutiști din lume, deținătoare a mai multe recorduri mondiale în domeniu.
Deși nu se vorbește, dar trebuie să menționăm că de gena românească nu au fost lipsiți nici Gottlieb Daimler, Luis Pasteur, Nicolae Tesla, Graham Bell, Alan Turing și alții. Explicăm aceste noutăți.
Gottlieb Daimler care a inventat în 1872 ”ciclul Otto”, este un evreu român născut în 1834 și crescut în mahalalele bucureștene(Goțlib Daimlar, în grafia românească de atunci), în copilărie împingea o roată imensă la moara lui Assan, cu ajutorul unui măgar numit Otto. A trecut în Imperiul Austro-Ungar și în amintirea măgarului de la moară i-a zis motorului în 4 timpi ”motorul Otto”(Și măgarii pot deveni celebri .nn). Ulterior, împreună cu neamțul Wilhelm Maybach, a realizat un motor mai eficient brevetat de Karl Benz. Cei trei au făcut mașinile cunoscute azi ca ”Mercedes Benz”, iar pentru aristocrați, ”Maybach”. În 1885 au construit prima motocicletă din lemn, iar în 1889 un triciclu cu motor, cu carburator și jicloare alimentate cu benzină. Au prezentat primul motor cu doi cilindri în V, la Ezpoziția Universală de la Paris.
Louis Psteur s-a născut la 27 decembrie 1822, într-o familie de văcari-tăbăcari români, săraci, pe care o adusese boierul Montebaron din Hunedoara să restaureze un castel din Jura din Franța. Ion Iosif Pastor, tatăl viitorului savant, și-a franțuzit numele pentru ca fiul său, Louis, să prindă un loc la Școala Normală Superioară. La insistența tatălui său, Louis trebuia să consume lapte, ”că așa beam în Hunedoara și m-a făcut ficior puternic, na !”. La un moment dat, consumatorul de lapte, a început să fiarbă laptele cu mămăligă și a observat că acesta nu se mai strică și nu îi mai dă dureri de burtă. Asta a condus la descoperirea pasteurizării, un procedeu industrial deosebit de important pentru distribuirea lactatelor pe piață. A întreprins cercetări de cristalografie și a descoperit fenomenul de izomerie. A fost numit profesor la noua Facultate de Științe din Lille, unde a făcut o descoperire capitală, și anume că levurile din drojdia de bere sunt ființe vii care provoacă procesul de fermentație. Prin lucrările (1858-1864) sale infirmă pentru totdeauna teoria generației spontane. Începând din 1865, studiază o maladie care decima viermii de mătase și reușește să identifice fluturii bolnavi și să le distrugă ouăle, înainte ca întreaga crescătorie să fie infestată.
Când Robert Koch face descoperirea bacilului care-i poartă numele, Louis Pasteur se dedică și noului domeniu din biologie, izolând germenul numit apoi stafilococ, știința microbiologiei căpătând amploare în Franța și Germania. Pasteur pune la punct un vaccin împotriva holerei, în 1881. Din 1880 a început cercetările împotriva turbării. Așa a reușit să salveze un copil mușcat de câine turbat, după trei luni de tratament. A murit la 28 septemie 1895, odihnindu-se într-o criptă din Institutul care-i poartă numele.
Alan Turing este denumit ”părintele calculatoarelor, al informaticii și inteligenței artificiale teoretice” . Numele său original este Alin Țuring, fiind născut la 23 iunie 1912 la Brăila. Ostracizat de brăileni, pentru că era homosexual, a emigrat în Anglia, unde a urmat Politehnica. A fost recrutat de spionajul britanic în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, pentru a decoda mașina ”Enigma”, folosită de germani pentru a transmite mesaje codate. După război, a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor ”Manchester”, a devenit interesat în biologia matematică, bazele chimice ale morfogenezei, anticipând descoperirea reacțiilor chimiceoscilatoare, confirmată ulterior de reacția Belousov-Jabotinski, în 1960. I-au servit și notițele rămase de la Ada Lovelace care este considerată în esență primul programator de calculator datorită muncii ei cu Charles Babbage la Universitatea din Londra in 1842. E vorba de Algoritmul calculatorului.
De fapt notițele ei au reprezentat un factor esențial în a-l ajuta pe Alan Turing în munca lui pentru primele calculatoare moderne din anii ‘40. A fost judecat în 1952 pentru homosexualitate(la acea dată incriminată în codul penal britanic). Ca să scape de închisoare, a acceptat castrarea chimică în 1952. Cu 10 zile înainte de a împlini 42 de ani, a murit în 1954, în urma otrăvirii cu cianură. Ancheta a reținut drept cauză a morții, sinuciderea. În 2009, în urma unei campanii de pe internet, primul ministru britanic, Gordon Brown, a prezentat scuze publice în numele guvernului britanic pentru modul îngrozitor în care a fost tratat, iar Regina Elisabeta a II-a l-a grațiat postum, în 2013. Dar niciodată nu s-au menționat originile românești ale lui Alin Țuring.
Graham Bell. Numele său original este Alexandru Graham. A fost un om de știință, inventator, iar ulterior industriaș american care, în 1876, a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite, adică telefonul. În transmițător, undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atașat un magnet permanent.
S-a născut la Edinburgh, Scoția, în 1847, având numele de Alexandru Graham Beliu. Tatăl său era român și fusese lucrător la gaterul din Sinaia, iar mama sa era o scoțiancă venită în România, unde a stat 5 ani pentru a-i preda engleza Regelui Carol I.
Dar prima sa invenție a fost pâinea Graham, pe care a făcut-o din pleavă de la moara scoțiană a clanului Mc Sunder. Împreună cu tatăl său, a părăsit Anglia, în 1870, dorind clima mai sănătoasă a Canadei, după ce doi frați ai săi muriseră de tuberculoză. Descoperirea istorică a telefonului în 1876 a dus la introducerea acestuia în sistemul de comunicație internațional prin firma "Bell Telephone Company", devenind ulterior un concern gigant de comunicație, AT&T. În același an (1876), Graham Bell se căsătorește cu fiica surdă a unui partener de afaceri, Hubbard, căsătorie din care va avea două fiice și doi fii, care mor în copilărie. În anul 1882 primește cetățenia americană (a SUA); până la moartea sa se ocupă mai ales cu studiul eugenic al surzeniei, care este de fapt o fază preliminară a studiilor genetice la om.
Nicolae Tesla . Numele original e Nicolae Teslea. S-a născut la 10 iulie 1856, în actuala Croație, localitatea Smiljan, din părinții – preot Milutin Teslea și Gica Măndici. Mama sa era mândră de identitatea de româncă și purta tricolorul împletit în păr zi de zi. Poate fi considerat cea mai luminată minte a secolului XX, inventând curentul wireless(fără fir) și tunul Teslea, el nu a uitat niciodată că este român și îndeosebi, ortodox. Multe din invențiile sale și le-a atribuit Thomas Edison(cel cu numele original Tibor Arpad Edvarson), din care motiv l-a făcut ”bozgor împuțit”, într-una din răbufnirile sale. Invențiile precum și munca teoretică ale lui Tesla au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revoluție Industrială.
Chiar dacă în perioada actuală unii consideră România ca o țară bolnavă, fără genii, se înșală. Gena românească nu dispare, avem mulți creatori de nou, dar ei trebuiesc stimulați, încurajați, apreciați la valoarea lor. Olimpiadele internaționale sunt nelipsite de medaliați români. În robotică sunt foarte mulți români medaliați. Exemplele ce le voi menționa în continuare sunt grăitoare.
Dr.fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomică de la Măgurele, a realizat un CD ROM (din sticlă) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obișnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocată întreaga Bibliotecă a Academiei Române, iar informațiile ar putea rezista 5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, invenția sa a fost premiata cu medalia de aur la ”Salonul Mondial al Inventiilor Bruxelles Europa", iar autorul dorește cu orice preț producerea de serie în România. Dar forurile din România au întârziat la nesfârșit formalitățile. La noi, în România, formalitățile omoară toate inițiativele bune, ca și în cazul nerealizării autostrăzilor, nelipsind găselnițele litigioase, mai mult artificiale. Ca și problema gândacului de stejar. Au avut mai mult succes Hackerii români, cărora nu le-au mai trebuit formalități, considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume, care au spart site-urile US Army Force, motivând că nu au vrut să fure, ci prin această distracție să-și dovedească valoarea lor.
La salonul invențiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s a clasat pe locul I în privința numarului de premii obtinute și pe locul II (după Rusia) ca număr de invenții prezentate. Adică a luat premii pentru toate cele 62 de invenții prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegația română s a mai întors de la Geneva și cu 4 premii speciale din partea delegațiilor altor tari, un premiu de creativitate (pentru Ionuț Moraru  invenția ”Biomer", Medalia expoziției si Diploma salonului pentru contribuția excepțională în promovarea invențiilor.

România este pe primele locuri în lume la exportul de inteligenta. De exemplu, la ”Microsoft", a doua limba vorbita este româna, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt români. Exemple sunt destule, dar trebuie ca guvernul să o prețuiască, să o finanțeze și să protejeze materia cenușie românească, să o folosească în beneficiul țării noastre, pentru progresul României.


Jurist, Ion M Ungureanu





Ion M Ungureanu    11/20/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian