Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Am nevoie de oameni

Am nevoie de oameni, 'ei sunt răscumpărarea Singurătății mele de fond, Oameni la metereze, Oameni în paranteze, Oameni peste tot, Știu legea fim, Toți murim, Unii oameni îmi sunt mai apropiați. Alții mai depărtați, Mă uit la ei. Și nu mă pot hotărî Cine urmează să moară, · Nici să mor în locul lor n-aș vrea, Dar nici ei în locul meu, Seara e albastră Ca spirtul medicinal Și că ochii morții. Am nevoie de oameni, Dar prin maternități Presează nou-născuții, „faceți-ne loc, Suntem prea mulți." Eu nu pot face parte Din plutonul de execuție, Nici măcar să mă gândesc nu pot Că mâine va lipsi dintre noi Cel mai neînsemnat, Paznicul schitului de la Tarnița Sau biata nevastă-sa, Am învățat Un nou fel de condamnare: Să fii privit în ceafă, Să se uite oamenii În ceafa ta; După câteva ore de priviri În ceafă Te vei simți ghilotinat. Am nevoie de oameni, Uite, încep să nu mai suport Întrebările nepoatei' mele În care mă recunosc pe mine mic Întrebându-mi bunicii: De ce mor oamenii, De ce îmbătrânești, tată mare. Cum să fac eu să te țin tânăr. De ce tremură mâna tatălui meu. De la Shakespeare la Andreea Nu e decât un pas, Știu că niciunul dintre ei Nu-l va face. Dar întrebările acestea naive Sunt haina de zi cu zi A unor geniale întrebări de duminică, Și. Totuși, mulți oameni Prea mulți oameni au murit, Averea cimitirelor a sporit, Parcă ar mai fi avut loc Un nou război mondial, Toate națiile pierd. Nu câștigă nimeni. A avut loc Un război mondial secret, Pe care nu l-a câștigat nimeni.




Adrian Păunescu ( 20 iulie 1943 - d. 5 noiembrie 2010 )    11/6/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian