Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
De vorbă cu microbiologul Vania Atudorei din Laval / Que

Domnule profesor, în media, social-media și pe internet au apărut tot soiul de sfaturi, remedii, medicamentații și scheme de tratament, care mai de care mai eficiente, dacă nu de-a dreptul miraculoase. Care este adevărul?

În experiența mea profesională internațională de 40 de ani din domeniul microbiologiei farmaceutice și al farmacologiei, am învățat să nu cred tot ceea ce se scrie și se spune, și, mai cu seamă, să verific eu însumi adevărul, iar atunci când îl aflu și sunt convins de el, să îl spun și altora. Și să nu uit că știința este singura bogăție care sporește atunci când o împarți cu alții.

Înțeleg că trebuie să mai avem răbdare până la descoperirea unui vaccin sau antiviral adecvat, dar surse medicale acreditează ideea tratamentului cu medicamente gen clorochina, hidroxiclorochina etc. Iar Remdesivir-ul deja se folosește în România. Unele scheme provin, surprinzător, din tratamente precum cel al unor maladii grave precum Ebola, HIV, malaria etc. Ce ne puteți spune despre tratarea coronavirusului cu medicamentele actuale de pe piață?

În prezent, există mai multe scheme de tratament împotriva acestui virus. Iată câteva exemple. Agenția federală din SUA pentru medicamente și alimente, FDA, a aprobat, recent, medicamentul Ivermectin, un antiparazitar contra viermilor intestinali, medicament pentru care, în 2015, s-a decernat și un Premiu Nobel pentru Medicină.

Studii publicate în Australia, la Melbourne, afirmă că, în numai 48 de ore, acest remediu a scăzut cantitatea de virus cu peste 99%. FDA a aprobat și antiviralul Remdesivir, fabricat de către compania americană Gilead, leader mondial în medicamente antiretrovirale, care se pare că nu dă rezultatele așteptate decât la o treime dintre cazuri, și acestea nepublicate încă într-o revista științifică reputată.

Pentru clorochina și hidroxiclorochina, medicamente utilizate contra malariei și recomandate de unii medici la ora actuală, dovezile de eficacitate sunt insuficiente. În plus, aceste medicamente în doze mari provoacă tulburări cardiace grave și au alte efecte secundare grave. La Montreal se testează și colchicina pentru efectele ei antiinflamatorii puternice și quercetolul, dar nu există încă rezultate fiabile.

Dar graba strică treaba. Așa s-au dat autorizații rapide și pentru teste de confirmare a virusului, de exemplu pentru aparatele Spartan Scientific din Canada, fabricate la Ottawa, care au dat rezultate bune, experimentale, în laborator, dar rezultate proaste, false în practică, astfel încât, acum câteva zile, Ministerul Federal al Sănătății din Canada a retras autorizația și a interzis utilizarea acestor teste de depistare.

Dincolo de stadiul actual al cercetării în tratamentul împotriva acestui coronavirus, nu credeți că asistăm și la un conflict de interese, mai mult sau mai puțin vizibil, între marile companii farmaceutice ale lumii? Există ori se pot fabrica și medicamente eficiente, dar mai la îndemână și mai ieftine?

(w640) experiment

Am găsit referințe de specialitate potrivit cărora unele pastile împotriva durerilor de gât, care conțin combinația de alcool diclorobenzilic și amil metacrezol, sunt eficiente pentru prevenirea coronavirusurilor, pentru a le reduce drastic chiar și după 2 minute de la un eventual contact. Aceste produse pot fi găsite în farmacii sub numele comerciale de Cepacol, Strepsils sau pastile antibacteriene pentru dureri de gât. Nu sunt scumpe, dar citiți bine eticheta pentru a nu le confunda cu produse similare, care conțin doar mentol și benzocaină și care nu sunt eficiente. Studiile au fost făcute în Anglia, în 2005, de către echipa virusologului John Sydney Oxford de la Universitatea din Londra, reputat specialist mondial în virusurile gripale.

Concluzia este că cele două substanțe combinate afectează învelișul viral și vor avea efecte semnificative în reducerea infecțiozității anumitor viruși infecțioși din gât și salivă, reducând, astfel, contagiozitatea de transmitere de la persoană la persoană. Atenție, nu este un tratament care face miracole, ci unul preventiv, ajutător și aflat la îndemâna oricui.

Să înțeleg că sunt preferate remediile scumpe, celor ieftine?

Mi-am pus întrebarea care sunt simptomele clasice ale virozei COVID-19 și dacă există un medicament singur, capabil să acționeze împotriva tuturor acestor simptome. Răspunsul pe care l-am găsit este surprinzător: da, există!

Este vorba de simptome importante precum febră, dureri, inflamații și coagularea sângelui. Ei bine, ASPIRINA combate și febra, și durerile, și inflamația, și mai este și anticoagulantă. Dacă mă întrebați de ce nu se prescrie banala aspirină, nu am să vă răspund... Am să vă las să găsiți singur răspunsul. În discuțiile mele recente cu specialiști din Franța, România, Elveția, Marea Britanie și Germania, mi s-a spus că aspirina are contraindicații, de exemplu, la bolnavii de astm. Daca vreți să aflați totul despre un medicament, trebuie să căutați pe internet monografia completă a acestuia, care poate conține zeci de pagini și care este redactată de compania-mamă. În cazul aspirinei, este compania germană Bayer. Deci, da, e contraindicată, dar numai pentru bolnavii de astm provocat de către compuși chimici care conțin săruri ale acidului salicilic, salicilați, așa cum este cazul aspirinei al cărui nume farmaceutic este acid acetil-salicilic. Prin urmare, numai dacă persoana este alergică la acești compuși.

Mi s-a mai spus, apoi, că aspirina poate să dea dureri de stomac și iritații gastrice. Da, e normal, pentru că este acidă. Dar astăzi există comprimate de aspirină înrobate (sau filmate), acoperite de un strat protector, care face ca ea să nu se mai dizolve în stomac, ci direct în intestin, unde nu mai provoacă dureri. Fabricarea aspirinei o poate face și un elev. E nevoie numai de două materii prime, oțet (acid acetic) și acid salicilic. Numai că aspirina costă prea puțin, iar business-ul farmaceutic - Big Pharma (dacă ar fi să utilizăm sintagma "Big Pharma conspiracy theory", mult utilizată pe internet în aceste zile) nu face mare profit cu ea. 1 gram de Remdesivir pur costă 3.750 $, iar 1 gram de aspirină pură costă 1 cent, adică 0.01 $.

Potrivit referințelor internaționale, în Statele Unite costurile tratamentului cu Remdesivir se ridică la suma 4.460 $ US, per pacient. Uneori chiar mai mult, deoarece prețul publicat de Medkoo Biosciences, de exemplu, pentru Redemsivir, vândut ca substanță pură (1 gram = 3.750 $ US, 2 grame = 5.750 $ US) este mai mare la alte companii, dealeri sau depozite. În privința aspirinei pot face precizarea că Sigma-Aldrich, cea mai mare companie de vânzare de produse chimice, vinde 1 kg de aspirină pură 99 %, adică 1.000 de grame, cu numai 148 $ US care face 1.50 $ US gramul.

Ca materie primă în fabricarea comprimatelor din industria farmaceutică, această substanță necesară fabricării aspirinei se vinde și mai ieftin, dacă este cumpărată din India sau China, chiar și cu 4 $ US per 1 kg, deci 0, 004 cenți 1 gram (nici măcar 20 de lei românești pentru 1 kg).

Și mai este ceva... Medicii și medicina modernă, avansată, beneficiază, în unele țări, de algoritmi de informatică. De exemplu, dacă vreau un medicament care să acționeze contra febrei, contra durerii, contra inflamației și să fie și anticoagulant, toate acestea la un loc, introduc aceste date, iar programul informatic îmi dă imediat medicamentul (sau medicamentele) care conține aceste 4 acțiuni cumulate. Cum ar fi, de exemplu, aspirina noastră cea de toate zilele.

Concluzia e simplă. Dar asta nu înseamnă că aspirina e un panaceu ori un medicament-minune în combaterea acestei pandemii. Aspirina rămâne cel mai vechi medicament, prezent încă pe piață. Se fabrică de 121 de ani și în cantitățile cele mai mari: 40.000.000 kg pe an, adică 120 de miliarde de comprimate. În Canada, se mai recomandă pentru atenuarea simptomelor și Paracetamol sau Ibuprofen la doze normale, însă Paracetamolul nu are și acțiune antiinflamatorie.

Asistăm la o adevărată cursă contra cronometru în fabricarea unui vaccin sau descoperirea unui medicament miraculos în combaterea COVID-19. Știu că un vaccin are nevoie de o perioadă de timp pentru studiu, teste și implementare industrială. În ce stadiu ne aflăm? E posibil ca un asemenea antidot să nu fie descoperit niciodată? Va trebui, oare, să coabităm, să trăim alături de acest minuscul și permanent inamic?

(w640) vorbind Va

Este cunoscut cazul altor virusuri descoperite de zeci de ani pentru care încă nu s-a găsit un vaccin, un bun exemplu fiind HIV. Virusurile por suferi mutații (fenomenul de variabilitate) și se pot transforma în ceea ce noi numim "tulpini diferite". De exemplu, HIV are 2 tipuri, primul este mondial, iar al doilea e caracteristic pentru Africa de Vest. HIV-1 are cel puțin 9 sub-tipuri notate cu litere: A, B, C, D, F, G, H, J și K. HIV-1 B este cel mai răspândit. Există și vreo 50 de tulpini de HIV recombinat.

Așadar, putem face un vaccin pentru o tulpină sau unul polivalent pentru mai multe tulpini. Dar există riscul ca, mâine, să apară o nouă tulpină pentru care să nu avem vaccin. Așa este cazul virusului gripal care vine în fiecare iarnă, la Hong Kong, de la porci și de la rațe, orașul având peste 7 milioane de locuitori și o densitate de circa 7.000 de locuitori pe km².

Fabricarea unui vaccin durează între 6 luni si 3 ani. În fabricarea unui vaccin antiviral există 11 etape: cultivarea virusului, recoltarea sa, purificarea sa, inactivarea virulenței pentru a nu fi periculos și a nu provoca boala (în trecut au fost incidente de acest gen, când, mai ales copiii vaccinați au murit de la vaccinuri), asamblarea valențelor, formularea sa (adică rețeta de fabricare cu amestecul de materii prime), ambalarea primară în fiole, flacoane ori seringi, liofilizarea (dacă e vorba de un vaccin solid, sub formă de pudră, ce va fi reconstituit în momentul injectării, deoarece liofilizarea îi conferă o durată de valabilitate mai lungă), ambalarea finală, eliberarea lotului de către departamentul de asigurare a calității și transportul său în depozitele distribuitorilor și de aici, în farmacii, clinici și spitale.

Peste 70% din munca de fabricare a unui vaccin o constituie numai testele de control al calității. La ora actuală, pe glob există 120 de proiecte de cercetare de vaccin contra SARS-CoV-2 (boala provocată de acest virus se numește COVID-19), din care 10 sunt deja în curs de testare clinică pe oameni. De ce se fac eforturi disparate și nu unite? Pentru că țara care va reuși să îl facă, îi va vaccina, în primul rând, pe cetățenii săi și apoi îl va vinde și altora.

Am primit din Germania, evident via whatsapp, un text numit "Ultima oră" care anunța că pandemia a fost atacată greșit, fiind vorba nu de o pneumonie, ci de coagulare intravasculară diseminată (tromboză). Ar fi vorba, deci, de o gravă eroare mondială de diagnostic. Am vrut să vă sun imediat și să vă întreb, dar, cercetând sursa și alte știri comparabile, am concluzionat că este o exagerare toxică, neasumată, un soi de fake-news. Există, totuși, vreo legătură între boala COVID-19 și coagularea sângelui?

Problema este că, la început, nu se făceau autopsii la cei decedați, deoarece se credea că este cunoscută cauza și că e inutil, fiind o pneumonie virală pentru care nu există medicamente. Ulterior, s-a descoperit că mulți bolnavi fac o suprainfecție pulmonară bacteriană și de aceea, în schemele de tratament actuale, sunt incluse și antibiotice, în special azitromicina.

Când în unele țări, ca Italia, au început să se facă autopsii, atunci anatomopatologii au descoperit că da, e o problemă pulmonară, dar cauzată de cheaguri de sânge în plămâni, embolii, deci de o coagulare a sângelui, de care nu se știa și care provoacă insuficiență respiratorie. Și tot în schemele de tratament actuale s-au introdus și medicamente anticoagulante, mai ales heparina.

Foarte curioasă este acțiunea acestor virusuri asupra sângelui, deoarece virusul Ebola care este și el un coronavirus letal, pentru care, practic, nu există nici medicamente, nici vaccin, provoacă contrariul, adică hemoragii, atât interne, cât și externe. Bolnavii de Ebola mor într-un mod absolut sinistru, plini de sânge și la interior, și la exterior, de aceea această boală mai este numită și febră hemoragică. Se fac și corelații între grupele de sânge și infecție, deoarece, statistic, există mai puține cazuri de boală la grupa 0, decât la celelalte grupe sanguine.

Deci efectiv, inițial, coagularea sângelui nu a fost luată în calcul. Unele persoane decedate deja poate că ar fi rămas în viață, dacă ar fi primit și anticoagulante. Experții americani au publicat recomandarea de terapie anticoagulantă pentru această viroză recent, în Journal of the American College of Cardiology.




Sandrino Gavriloaia     10/23/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian