Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Colțul spiritual

Mânzul nemulțumit

Un cal trăia cu mânzul său plin de viață într-o vale minunată, cu pășuni verzi, râuri limpezi și umbră răcoroasă a multor copaci. Dar mânzului îi mergea ca și oamenilor care au de toate: era nemulțumit. Nu făcea decât ceea ce-i aducea plăcere: dormea, deși nu era obosit; era comod și sătul și în cele din urmă disprețuia valea.
-Tată, dacă trebuie să mai trăiesc aici, sigur mă voi îmbolnăvi. Iarba nu-mi mai place, aerul este așa de sufocant, râul este murdar. Trebuie să plecăm de aici!
Așa că au plecat de aici. S-au urcat pe cărărușe abrupte spre coama muntelui. Vântul rece bătea tare și aproape că nu mai găseai petic de iarbă. A doua zi, mânzul părea epuizat și fără vlagă din cauza foamei. A treia zi, nu-și mai putea mișca picioarele.
-Este timpul să ne întoarcem, spuse tatăl și-l conduse pe fiul său în vale pe un alt drum. Sosiră acolo abia noaptea. Abia simți sub picioarele sale iarba fragedă și proaspătă și mânzul necheză cu bucurie:
-Tată, rămânem aici. Niciodată nu am mâncat o iarbă așa de gustoasă și așa de frumos mirositoare!
În acel moment se înălțau zorii dimineții, iar mânzul observă că tocmai în această vale au trăit și mai înainte. De rușine, nu mai îndrăznea să privească la tatăl său.

.........................................................


Pr.dr. Gheorghe Nicolae Șincan, „Dumnezeu să vă trăiască”

MĂREȚIA CUVÂNTULUI
Pr. dr. Gheorghe Nicolae Șincan își consolidează cu fiecare carte statutul de artizan al unui gen literar nu foarte frecventat, pentru că tentațiile narațiunilor ample, paradoxal, sunt mai mari.
Pentru Gheorghe Nicolae Șincan, reconfigurarea unor „Istorii cu tâlc de fericită nădejde, pline de adevăruri consfințite de timp, culese și aranjate pe înțelesul și folosul tuturor” e o preocupare constantă, care are ca primă țintă (re)modelarea unor principii, atitudini, nu prin încrâncenare pedagogică, ci prin efectul moralei indirecte. Recontextualizarea încarcă cu un plus de semnificații povestea, care nu e străină de învățătura creștină, ba chiar o potențează.
Preotul nu părăsește amvonul, doar îi schimbă locul, aducându-l mai aproape de cel care încearcă se se cunoască mai bine pe el și lumea căreia îi aparține, prin istorie, credință, tradiții.
Gheorghe Nicolae Șincan nu are ambiții scriitoricești deasupra celor preoțești. El caută ceea ce poate fi cu folos cititorului, satisfăcându-i deopotrivă și nevoile spirituale și cele de lectură.
Arta lui Gheorghe Nicolae Șincan vine din efortul de a culege dintr-un Babilon al narațiunilor, pe cele ale căror tâlc se apropie cât mai aproape de prezentul unor situații, dar a căror garanție o dă durata lor în timp, verificarea lor, „vechimea” experienței inspiratoare pentru problemele noi ale confruntării cu viața.
E un mod subtil de cahetizare, acceptat de bună voie, tocmai pentru că alegerea lecturii e la latitudinea „cititorului”, e o opțiune fără presiuni de vreun fel.
E adevărat, cel care se lasă cuprins de magia cuvântului care zidește nu e un novice, el știe care e calea de urmat și caută să-și confirme și să-și substanțializeze învățătura, pentru a ști ce să fac㠄Dacă soarta îți închide toate ușile”.(p.9)
Particularitatea acestei cărți e că ea nu se adresează unui segment social strict, ci vizează toate categoriile de vârstă, profesionale, într-un orizont de situații de mare diversitate.
E un fel de manual universal de îndreptare, o sursă de inspirație pentru cei care știu cât de eficient e să scoți liturghia din monotonia canonică, dându-i relief, la înălțimea așteptărilor generațiilor care vin cu o altă filozofie de viață și cu provocări, încercări noi.
E, dacă vreți, și un mod de adaptare a rolului și rostului misiunii preoțești la o lume într-o agitată și alertă schimbare.
Părintele Gheorghe Nicolae Șincan e un model pentru nevoia înnoirii în/prin credință. Cărțile sale de până acum sunt argumente peremptorii în acest sens.
Ca de fiecare dată, rămânem surprinși de ingeniozitatea titlurilor cărților lui Gheorghe Nicolae Șincan, ca și în cazul cărții de față. Dincolo de frumusețea titlului, rămâne însă semnificația sa.

Nicolae BĂCIUȚ





Pr. Gheorghe Nicolae Șincan    10/9/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian