Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Dumitru Radu Popescu la 85 de ani

Academicianul Dumitru Radu Popescu este unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani (socotit de unii critici chiar cel mai reprezentativ), toate genurile literare revendicându-l cu îndreptățire, având în vedere vasta sa creație pe tărâmul prozei scurte, romanului, tearului, poeziei, scenariului de film, eseisticii.

S-a născut la 19 august 1935, în satul Păușa, județul Bihor., dar se consideră, deopotrivă, și oltean. Tatăl scriitorului, Traian Popescu, din Dănceu-Mehedinți, a fost repartizat, la absolvirea Școlii Normale din Turnu Severin, ca învățător în județul Bihor. Acolo a cunoscut-o pe unde Maria Bențea, tot învățătoare, cu care s-a căsătorit. În toamna anului când li s-a născut copilul, părinții vin în județul Mehedinți și funcționează în învățământ, în comunele Jiana Veche, Poiana Ciorii, Cioroboreni, apoi la Dănceu. Acesta din urmă este satul unde D. R. Popescu își va petrece copilăria și va urma clasele primare, sub îndrumarea părinților. Urmează apoi cursurile Școlii Normale „Iosif Vulcan" din Oradea (în perioada 1946-1949) și ale Liceului „Emanoil Gojdu“ (1949-1952). În 1953 se înscrie la Facultatea de Medicină din Cluj, pe care o va abandona în anul al III-lea, în favoarea Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai. Își ia licența în filologie, în anul 1961. În 1959 se căsătorește cu Angela Spătaru și vor avea împreună patru copii: Traian (născut în 1963), Cristian (1966), Mihai (1969), Elisabeta (1976).

Debutează cu poezie în ziarul „Crișana”, în 1953, dar debutul propriu-zis este considerat prin publicarea prozei scurte Partida de șah, în Revista „Steaua”, în 1954. Debutul editorial este în anul 1958, cu volumul de proză scurtă Fuga, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă.
Începe activitatea ca angajat pe tărâmul publicisticii și creației literare imediat după debutul în „Steaua”, când A. E. Baconsky (redactorul șef al revistei) îi sesizează calitățile și găsește soluția (a acelor vremuri!) de a-l introduce în lumea revistelor literare. Adică, îl angajează corector (la 1 martie 1954) și, după puțină vreme, îl trece pe postul de redactor. În 1970 devine redactor-șef al revistei „Tribuna”, funcție în care va rămâne până în 1982, când este numit redactor-șef la „Contemporanul”. Îndeplinește în același timp și funcția de secretar al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Din anul 1981 este ales președinte al Uniunii Scriitorilor din România și va deține această funcție două mandate, până în 1989. În 1997 este primit în Academia Română, ca membru corespondent, iar în 2006 devine membru titular. Din 2006 este director general al Editurii Academiei Române și vicepreședinte al Consiliullui științific editorial.

Colaborează la cele mai importante reviste literare românești, printre care: Steaua, Viața Românească, Tribuna, Gazeta literară, Revue roumaine, Rumanische Rundschau, Rumanian Review, Utunk, Scrisul bănățean, Ramuri, Iașul literar, România literară, Cronica, Luceafărul, .Familia, Astra, Orizont, Amfiteatru, Ateneu, Argeș, Teatrul, Vatra, Transilvania, Convorbiri literare, Scrisul Românesc și altele.
Multe din operele sale sunt traduse în diferite limbi străine, între care rusă, maghiară, franceză, letonă, engleză, germană, chineză, japoneză, macedoneană, suedeză, cehă, ucraineană.

Activitatea sa a fost recunoscută și prin nenumărate premii, cele mai importante fiind cele ale Academiei Române și ale Uniunii Scriitorilor.

Opera (selectiv):
Proză: Fuga (schițe și nuvele), E.S.P.L.A, București, 1958; Zilele săptămânii (roman), Editura Tineretului, București, 1959; ediția a Il-a, 1962; Umbrela de soare (nuvele), Editura Tineretului, București, 1962; Vara oltenilor (roman), Editura Tineretului, București, 1964 (ediția a Il-a - 1967, ediția a IlI-a – 1972, la Editura Eminescu); Fata de la miazăzi (nuvele), E.S.P.L.A, București, 1964; Somnul pământului (povestiri), Editura Tineretului, București, 1965; Leul albastru (nuvelă), 1965; Dor (nuvele), E.P.L., București, 1966; Duios Anastasia trecea, (nuvelă), Editura Tineretului, București, 1967; F. (roman), Editura Tineretului, București, 1969; Prea mic pentru un război atât de mare (povestire cinematografică), Editura Militară, București, 1969; Ploaia albă (nuvele), Editura Cartea Românească, București, 1971; Vânătoarea regală (roman), Editura Eminescu, București, 1973 (ediția a Il-a – 1976); Cei doi din dreptul Țebei (roman), Editura Dacia, Cluj, 1973; O bere pentru calul meu (roman, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1974; Căruța cu mere (nuvele), Editura Albatros, București, 1974; Împăratul norilor (roman), Editura Eminescu, București, 1976; Ploile de dincolo de vreme (roman, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976; Virgule (eseuri și articole), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978; Viața și opera lui Tiron B. (roman). vol. I, Iepurele șchiop, Editura Cartea Românească, București, 1980; Leul albastru (nuvele – prefață și tabel cronologic de Cornel Ungureanu), Editura Minerva, București, 1981; Viața și opera lui Tiron B (roman), vol. II, Podul de gheață, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982; Galaxia Grama (eseuri și articole), Editura Cartea Românească, București, 1984; Orașul îngerilor (roman), Editura Cartea Românească, București, 1985; Dumnezeu în bucătărie (roman), Editura Viitorul Românesc, București, 1994; Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol (roman - prefață de Aureliu Goci), Editura 100+1 Gramar, București, 1998; Complexul Ofeliei (roman), Editura Viitorul Românesc, București, 1998; Săptămâna de miere (roman), Editura Augusta, Timișoara, 1999; Actori la curtea prințului Hamlet (publicistică), Editura Viitorul Românesc, București, 1999; Dudul lui Shakespeare (publicistică), Ed. Viitorul Românesc, București, 1999; Falca lui Cain (roman), Editura Albatros, București, 2000; Pușca lui Caragiale (publicistică), Editura Viitorul Românesc, București, 2002; Duios Anastasia trecea, Fundația-Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2011; Scrisori deschise (publicistică), Fundația-Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2013.

Poezie: Câinele de fosfor, Editura Cartea Românească, București, 1982.
Teatru în volum: Acești îngeri triști, Ediura Dacia, Cluj-Napoca, 1970; Piticul din grădina de vară, Editura Eminescu, București, 1973; Pasărea Shakespeare, Editura Cartea Românească, București, 1974; Omul de cenușă, Editura Junimea, Iași, 1981; Rezervația de pelicani, Editura Cartea Românească, București, 1983; Teatru (ediție îngrijită de Valentin Silvestru), Editura Eminescu, București, 1985 (vol. I) și 1987 (vol. II); Moara de pulbere, Editura Cartea Românească, București, 1989; Mireasa cu gene false, Editura Cartea Românească, București, 1994; Simonetta Berlusconi - Călugărul Filippo Lippi și călugărița Lucrezia Buti, Editura Contemporanul, 1995; Dragostea e ca și o râie, Editura Expansion, București, 1995; B. Stocker și Contele Dracula, Editura Amarcord, Timișoara, 2000; Anglia (cu postfață de Florea Firan), Fundația-Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2003; Nopțile săptămânii, Fundația-Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2005; Epistola către englezi, Fundația-Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2009; Pastorul sașilor, Fundația-Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2010; Alunecând pe-o rază, Fundația-Editură Scrisul Românesc, Craiova, 2014;
Scenarii de filme: Un surâs în plină vară (regia Geo Saizescu), 1963; La porțile pământului (regia Geo Saizescu), 1965; Balul de sâmbătă seara (regia Geo Saizescu), 1967; Prea mic pentru un război atât de mare (regia Radu Gabrea), 1969; Păcală (regia Geo Saizescu), 1974; Duios Anastasia trecea, (regia Al. Tatos), 1979; Zbor planat (regia Lucian Mardare), 1979; Mireasa din tren (regia Lucian Bratu), 1980; Fructe de pădure (regia Al. Tatos), 1981; Căruța cu mere (regia George Cornea), 1982; Nelu și Pasărea Paradisului (regia I. Doroftei), 1987; Rochia albă de dantelă (regia Dan Pița), 1988; Turnul din Pisa (regia Șerban Marinescu), 2002; Triunghiul morții (scenariul și regia Sergiu Nicolaescu, dialoguri Sergiu Nicolaescu și D. R. Popescu), 2006.
Critica literară a fost deosebit de generoasă cu opera scriitorului, având mai multe monografii dedicate, spații largi de note critice și fișe biografice în diferite volume, iar în revistele literare au apărut sute de cronici și articole, practic aproape neexistând nicio revistă și niciun critic literar important care să nu fi scris despre Dumitru Radu Popescu.

Rodica Pospai Păvălan
..................................................

(Extras din fișa biobibliografică pentru volumul aflat în tipar
Scriitori doljeni și mehedințeni din Piemontul Bălăciței)





Rodica Pospai Păvălan    8/19/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian