Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Aspecte necunoscute ale primei vizite făcute de Henri Coandă în România

Este cunoscut faptul că în iunie-iulie 1967 Henri Coandă și soția sa, Margareta, au vizitat România. Savantul se afla în țară la invitația Institutului Politehnic din București, care i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. De asemenea, a participat la un simpozion despre „Efectul Coandă” organizat de Academia Română și la o întâlnire cu Nicolae și Elena Ceaușescu. Prea puțin cunoscute sunt deplasările făcute, în timpul aceluiași sejur, în Oltenia și Moldova. Deplasarea în Oltenia a avut loc în perioada 30 iunie – 2 iulie și a cuprins vizite în Craiova, la Hidrocendrala Porțile de Fier și în comuna Perișor (de unde provenea familia tatălui savantului, generalul Constantin Coandă). Dacă Henri a lăsat impresia celor din jur că era încântat de ceea ce vedea, pentru Margareta, soția sa, această vizită a fost de rău augur. Mai întâi, să spunem că mama ei era fiica lui Mihail Kogălniceanu și a amantei sale, Raluca Lamotescu. Această fiică, pe nume Maria, s-a căsătorit cu un bărbat din neamul Lecca, cu care a avut-o pe Margareta. După divorț, Maria s-a recăsătorit cu Atanasie Eliade. De aceea, părinții Margaretei erau înmormântați separat – mama în județul Argeș, iar tatăl în județul Bacău – iar ea și-a propus să viziteze mormintele ambilor.

De acest plan este legată o dramă. „În drum spre Craiova, savantul Henri Coandă și, mai ales, soția sa, au insistat foarte mult să se oprească în satul Vrănești, comuna Văleni-Podgoria, regiunea Pitești, unde se află cavoul părinților doamnei Coandă. Raluca (Mița) Eliade (în realitate Maria – n.S.T.) a fost fiica lui Mihail Kogălniceanu iar prin căsătorie a devenit Lecca, apoi Eliade. Întrebând mai mulți cetățeni, aceștia au răspuns că au auzit de o fostă moșiereasă cu acest nume, dar nu știu nimic despre cavou. În acest timp, a apărut cetățeanul Ion Despa care, auzind că doamna Coandă este fiica fostei moșierițe, nu știa cum să se prosterneze în fața d-nei. Ion Despa a povestit doamnei Coandă următoarele: cu ani în urmă, prin 1950, mai mulți tineri, în frunte cu fiul președintelui Sfatului popular, crezând că în sicriele din cavou există ceva bijuterii, au scos osemintele afară, care au stat mult timp răspândite pe pământ. Preotul satului, Soare Tudor, cu ajutorul fiului său, care este medic, au adunat osemintele într-un sicriu.

La cererea expresă a doamnei Coandă, împreună cu preotul și cetățeanul Despa a fost vizitat cimitirul satului. Henri Coandă a dat 150 de lei preotului, l-a rugat să aibă grijă de mormânt și să vină la București pentru ca, împreună, să cumpere o piatră funerară pentru acest mormânt. Cele povestite de cetățeanul Ion Despa au șocat-o serios pe doamna Coandă: în cursul voiajului a fost bolnavă și nici în prezent nu s-a refăcut de pe urma acestui șoc (la trei zile de la eveniment –n.S.T.), mai ales că Despa și un cumnat al său, muncitor la C.F.R., au povestit unele fapte care, probabil nu au avut loc, ci au fost inventate de ei: câini cu oase în gură, cranii lipsă etc. Destul de afectat a fost și Henri Coandă, care a muncit foarte mult cu soția sa pentru a o determina să vină în România.
Henri Coandă ar dori ca, chiar în timpul șederii sale în România, să amenajeze un mormânt decent pentru mama soției sale, fiica lui Mihail Kogălniceanu”.

Pe 11 iulie 1967 Henri Coandă și soția sa au plecat în Moldova, pentru o a doua vizită făcută în provincie. Cum plecarea din București a avut loc la ora 11, masa de prânz a fost luată la Buzău. „După o scurtă vizitare a orașului și a unui raion de locuințe în construcție, oaspetele a fost invitat să ia masa în restaurantul din parcul orașului. Restaurantul era foarte frumos și elegant, dar cu o toaletă foarte murdară, lucru care a atras comentarii nefavorabile din partea doamnei Coandă”. De la Buzău s-a plecat la Mărășești, unde familia Coandă a vizitat mausoleul apoi, spre seară, au ajuns la Bacău, unde au rămas peste noapte. Înainte de masa de seară a fost vizitată Uzina de Reparat Avioane (în prezent, Aerostar – n.S.T.). „Henri Coandă s-a oprit îndelung la bancul de probă, unde a asistat la încercarea unui motor. S-a interesat îndeaproape de amortizorul de zgomot pe baza Efectului Coandă, inovație făcută de doi tineri ingineri români care au sosit prea târziu în Bacău pentru a-și prezenta inovația. În afara unui tânăr inginer român, restul de 10-12 ingineri nu au pus nicio întrebare, ci s-au mulțumit să asculte explicațiile care se dădeau lui Coandă”.

Oaspeții au rămas la Bacău până în ziua următoare, când au plecat spre comuna Ungureni (fostă Lecca), unde se afla mormântul tatălui biologic al Margaretei Coandă. Din fericire, la cimitirul local lucrurile au fost în regulă. „Mormântul este în stare bună, cu grilaj și cruce de piatră. La cererea doamnei Coandă, preotul a oficiat o scurtă slujbă în bisericuța de la cimitir. Au fost aduși câțiva bătrâni care i-au cunoscut pe tatăl și mama doamnei Coandă și au povestit câteva amintiri”. Călătoria a continuat prin Săvinești (cu o oprire la Întreprinderea de Fibră Sintetică), apoi au ajuns la Piatra Neamț, unde au vizitat Hotelul „Ceahlăul”. „La hotel, oaspeții au fost întâmpinați de directorul hotelului, care le-a prezentat câteva camere. Henri Coandă și, mai ales, soția sa, au fost impresionați de eleganța, curățenia și aspectul general al camerelor și băilor. Henri Coandă a remarcat că între Ceahlăul și Athenée Palace este o mare deosebire, hotelul din Piatra Neamț fiind mult superior hotelului bucureștean. Pe Henri Coandă l-a bucurat că în posturi de conducere au fost puși tineri capabili. Directorul hotelului Ceahlăul nu avea 30 de ani, dar dovedea bune calități de hotelier”. Nu au rămas la hotel. După ce au luat masa de prânz la o cabană de munte, au ajuns la Bicaz, iar seara s-au aflat la Iași. În ziua următoare, familia Coandă a făcut o vizită la Uzina Mecanică, apoi a fost plimbată prin cartierele noi de locuințe – o adevărată mândrie a regimului. Înainte de prânz, s-au oprit pentru câteva discuții la filiala Iași a Academiei Române. A urmat un alt moment emoționant. În urmă cu mai mult de șase decenii față de data vizitei din 1967, adolescentul Henri Coandă a fost elev al liceului militar din Iași. Între timp, devenise spital militar. Bineînțeles, și această instituție a fost vizitată. „La intrarea în spital, oaspetele a fost întâmpinat de colonelul medic – șeful spitalului – și de un grup de ofițeri superiori. La intrarea în sala [centrală], Henri Coandă a avut o mare surpriză, care i-a produs emoții. Pe peretele din dreapta, o placă mare de marmură indica șefii promoțiilor liceului militar, din 1872 și până în 1910. Al treilea pe listă era Coandă Constantin, tatăl lui Henri Coandă. Pe aceeași placă figurau ca șefi de promoție Henri Coandă și, o promoție mai târziu, fratele său, Petre Coandă. Faptul că tatăl și doi fii au fost șefi de promoție la același liceu militar i-a impresionat și pe cei care-l primeau pe H. Coandă. Inițial, placa respectivă nu se afla fixată în acel loc, ci se afla într-o magazie. Cu o zi înainte, tov. Tudosia, făcând investigații prin spital și dând de placă, a hotărât montarea ei. Prezența plăcii a avut un efect mare asupra lui Coandă. Era foarte emoționat și mulțumea tuturor care au păstrat această placă”.
Ziua a continuat cu o vizită la Universitatea din Iași, în Parcul Copou – cu teiul lui Eminescu –, Biserica „Trei Ierarhi” și Palatul Culturii. La masa de prânz, familia Coandă a fost invitata mitropolitului Moldovei, Justin Moisescu. După-amiază a avut loc o vizită la Mănăstirea Agapia, apoi familia Coandă a plecat, cu trenul, la București.

Vizita lui Henri Coandă din 1967 a avut două consecințe. Prima a fost aceea că savantul a decis să intermedieze relațiile dintre guvernul de la București și industria aeronautică engleză, concretizate în cumpărarea unor licențe de către statul român. A doua a fost aceea că bătrânul pionier al aeronauticii mondiale s-a stabilit în 1969 definitiv la București, unde a întemeiat Institutul Național pentru Creație Științifică și Tehnică (INCREST), pe care l-a condus până la decesul său din noiembrie 1972.

Arhiva Ministerul de Externe, Fond Special, Franța, Dosar 202 / 1967





Sorin Turturică     8/17/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian