Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Oltenia - Evoluție social-istorică și patrimoniu cultural

„ Feicită ești tu, Oltenie, Țară a Basarabilor, întru toate țările locuite de români!”, scria, în 1901 George Coșbuc în volumașul Din Țara Basarabilor. Și fericită a fost/este și „capitala” acestei provincii a Țării Românești, a Valahiei Mici, uneori ironizată sau supradimensionată, dar totdeauna cu respect.

Fericită ești azi, Cetatea Banilor, pentru că are în sfârșit, o lucrare cu adevărat științifică: Oltenia. Evoluție social-istorică și patrimoniu cultural, o monografie coordonată de Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu, apărută în colecția „Cercetări sociologice de teren”, în ediție bilingvă (română și engleză), grație Mihaelei-Cristina Pârvu, sub egida Asociației Culturale ”Oltenia”, în coeditare, la editurile craiovene Sitech/Beladi, în 2020. Monografia beneficiază de un pertiment studiu introductiv semnat de actualul președinte al Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop și-i are ca referenți științifici pe acad. Ilie Bădescu și cercetătorul științific, Sorin Cace al Academiei Române.

Dintr-un început, cartea are toate premisele unei cercetări științifice, grație și colectivului de autori: Sevastian Cercel, Tudor Nedelcea, Adrian Otovescu, Gabriela Rusu-Păsărin, Carmen Ionela Banța, Liliana Popescu, Florin Stancu, Gheorhe Florentin Moise, Vlad-Ovidiu Ciocă, la care se adaugă cei citați deja.

Lucrări similare au mai apărut de-a lungul vremii, între ele o notă distinctă făcând volumul de studii și cercetări, Oltenia, apărut în 1943 și lansat în cadrul Săptămânii culturale a Olteniei (Palatul Jean Mihail, 24-30 octombrie 1943), în prezența mareșalului Ion Antonescu. Apărută în condiții grafice de excepție, cartea reunea studiile unor mari personalități ale vremii: Al. Marcu, Nifon Criveanu, C. Rădulescu-Motru, M. Theodorean-Carada, Mircea Tomescu, Tudor Arghezi, N.I. Herescu, I. Conea, T. Păunescu-Ulmu, I. Popescu-Cilieni, Al. Tzigara-Samurcaș, Victor Gomoiu, D. Berciu, D. Tudor, A. Sacerdoțeanu, I. Donat, Marcel Romanescu, C.D. Fortunescu, Victor Popilian, C. Șaban-Făgețel etc. În comparație cu această carte din 1943, monografia Oltenia. Evoluție social-istorică și patrimoniu cultural din 2020 se prezintă ca o lucrare concepută și coordonată organic, ca un tot unitar, care să reliefeze întreaga problematică a acestui colț de țară, de la începuturi până la zi. Numai enumerarea capitolelor este edificatoare în acest sens: Coordonate geografice și istorice ale comunității regionale (Vlad-Ovidiu Ciocă), Organizarea administrativă a teritoriilor (Cristina Otovescu, Adrian Otovescu), Resursele demografice și calitatea condițiilor de viață ale populației (Cristina Otovescu, Adrian Otovescu), Structura etnică a populației. Evoluție istorică și răspundere teritorială (Carmen Ionela Banța), Cultura populară și valorile reprezentative ale patrimoniului regional (Gabriela Rusu-Păsărin), Viața religioasă. Schituri și mănăstiri din Mitropolia Olteniei (Tudor Nedelcea), Contribuții ale personalităților din Oltenia la dezvoltarea patrimoniului cultural național și universal (Tudor Nedelcea), Valori și activități economice. Absorția capitalurilor occidentale (D. Otovescu, Gh. Moise), Stațiunile balneare și indicațiile terapeutice. Potențialul turistic al regiunii (Liliana Popescu), Rețeaua publică de asistența socială (Florin Stancu), Perspective de dezvoltare a Regiunii S-V Oltenia (Sevastian Cercel), Județele Olteniei – imagini identitare și valori culturale reprezentative (D. Otovescu).

În prefață, universitarul craiovean, renumitul sociolog Dumitru Otovescu precizează scopul elaborării unei astfel de lucrări complexe: „să oferim nu numai o bază informațională relevantă, diversă și actuală despre Oltenia, ci și o lucrare unitară, având ca temei teoria și metoda monografică de studii”, întrucât „perspectiva monografică de cercetare a fenomenelor sociale și a comunităților teritoriale a fost adoptată nu numai pentru a realiza o conexiune cu tradiția gândirii sociologice a lui D. Gusti, ci și pentru că oferea convingerea realizării unor analize unitare și de detalii”. De altfel, anterior D. Otovescu a mai publicat 30 de asemenea cărți, sub egida Institutului Social Oltenia al Universității din Craiova (fondat și condus de el), în urma cercetărilor sociologice de teren, în care și-a antrenat și studenții.

Caracterul strict științific, academic al lucrării Oltenia. Evoluție social-istorică și patrimoiu cultural este accentuat și de studiul introductiv al acad. Ioan-Aurel Pop, cu un titlu semnificativ: Oltenia și vocația unității românești. Plecând de la constatarea unei erori privind (doar) unirea Moldovei și Munteniei de la 1859, fără menționarea Olteniei, ca parte a Țării Românești, ilustrul istoric menționează câteva repere istorice spre a demonstra vocația acestei provincii pentru unitatea românească, așa cum a menționat anterior istoricul N. Iorga („Regionalism oltean” sau „Craiova și Unirea”, ambele publicate în „Arhivele Olteniei”, în 1922, respectiv 1933) sau a pictat Th. Aman în 1857. „În Oltenia s-a produs una dintre cele mai intense și mai îndelungate romanizări dintre toate regiunile cucerite de români la nord de Dunăre și dintre toate ținuturile care aveau să alcătuiască România modernă”, scrie I.A. Pop. Menționând vigoarea latinității oltene prin prezența perfectului simplu, de frecvența mai mare a verbelor preluate din latină, ideea timpurie, a unității politice a românilor, prezentă în diploma cavalerilor ioaniți, Oltenia constituie „un nucleu de domnie medievală, pentru că în secolul al XIII-lea avem atestată aici o dinastie, cu formă de moștenire ereditar-electivă a scaunului domnesc”. Privind personalitatea covârșitoare a lui Mihai Viteazul,

I.A. Pop îi remarcă două dimensiuni: „prima a fost aceea de apărător al Creștinității, de erou luptător și posibil eliberator al Cetății Sfinte a impăratului Constantin cel Mare, iar a doua, legată strâns de prima, a fost aceea de erou al românității, prin formarea din cele trei țări române a unei monarhii a Daciei, devenite un adevărat bloc inexpugnabil în fața «păgânului»”. Un amănunt mai puțin cunoscut: în recesământul din 1930, „Oltenia apare ca fiind cea mai românească dintre toate provinciile românești, cu aproape 99% etnici români și ortodocși”, astfel încât „a face elogiul României întregite aici, la Craiova, este ca și cum ai invoca esențele din nucleul lor și românimea din rădăcinile sale”, concluzionează cu deplin temei istoricul academician Ioan-Aurel Pop.

Lucrarea coordonată de Dumitru Otovescu și Cristina Otovescu este încărcată de date și fapte semnificative argumentate științific. De pildă, este descris spiritul oltenesc, între origine regională și aspirație universală, sunt catografiați cu scurte date biobibliografice personalități marcante din domeniul literaturii și filosofiei (Antim Ivireanu, Bartolomeu Anania, T. Arghezi, Al. Balaci, I. Biberi, I. Gh. Bibicescu, D. Caracostea, Șerban Cioculescu, Traian Demetrescu, El. Farago, E. Ionescu, Al. Macedonski, Gib Mihăiescu, I. Minulescu, P. Pandrea, Adrian Păunescu, I.D. Sîrbu, Marin Sorescu, Alice Voinescu, Nestor Vornicescu), artei (Th. Aman, Gh. Anghel, Corneliu Baba, C. Brâncuși, Anghel Chiciu, Gr. Gavrilescu, D. Ghiață, Elvira Godeanu, Iosif Keber, Maria Lătărețu, J. Negulescu, Mircea Olariu, Amza Pellea, Ioana Radu, Aristizza Romanescu, Stoica D., Fr. Șirato, Maria Tănase, El. Teodorini, I. Țuculescu), filosofiei și sociologiei (C. Rădulescu-Motru, D. Drăghicescu, G. Uscătescu), științei ( H. Coandă, N. Coculescu, Gogu Constantinescu, Th. Costescu, L. Mrazec, Șt. Odobleja, Petrache Poenaru, S. Stoilov, Sabba Ștefănescu, Gh. Țițeica, N. Vasilescu-Karpen), politicieni și filantropi (C. Argetoianu, E. Carada, Gh. Chițu, Constantin și Jean Mihail, N.P. Romanescu, N. Titulescu).

Oltenia. Evoluție social-istorică și patrimoniu cultural, realizată de un colectiv interdisciplinar de specialiști fiecare în domeniul lor, este o lucrare de mare actualitate și necesitate, relevantă pentru argumentarea identității culturale și a valorilor reprezentative din acest areal geografic, pe plan național și internațional.
Elaborată cu acribie științifică, într-un stil sobru, accesibil, cu o traducere în limba lui Shakespeare, lucrarea se impune în peisajul științific românesc actual, fiind o reală și firească contribuție documentară în varii domenii de activitate umană: istoric, geografic, administrativ, demografic, etnic, cultural, religios, economic, turistic, de protecție socială. Ea demonstrează, în subsidar, și un potențial științific și cărturăresc al unor intelectuali craioveni






Tudor Nedelcea    7/21/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian