Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romïżœnii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivïżœ 2024
Articole Arhivïżœ 2023
Articole Arhivïżœ 2022
Articole Arhivïżœ 2021
Articole Arhivïżœ 2020
Articole Arhivïżœ 2019
Articole Arhivïżœ 2018
Articole Arhivïżœ 2017
Articole Arhivïżœ 2016
Articole Arhivïżœ 2015
Articole Arhivïżœ 2014
Articole Arhivïżœ 2013
Articole Arhivïżœ 2012
Articole Arhivïżœ 2011
Articole Arhivïżœ 2010
Articole Arhivïżœ 2009
Articole Arhivïżœ 2008
Articole Arhivïżœ 2007
Articole Arhivïżœ 2006
Articole Arhivïżœ 2005
Articole Arhivïżœ 2004
Articole Arhivïżœ 2003
Articole Arhivïżœ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Panepticum - Dintr-ale politicii

Una dintre victimele evenimentelor dramatice prin care trecem, a fost și viața parlamentară. Aceasta a încetat brusc când marea majoritate a parlamentelor de pe glob și-au închis ușile de frica virusului CORVID-19. Pentru guvernanții cu veleități dictatoriale pandemia s-a dovedit, sub acest aspect, o mană cerească. Surprinzător este însă faptul că suspendarea, sperăm temporară, a activității corpurilor legiuitoare nu a stârnit nicăieri opoziție. Considerând că în decursul celui de-al doilea război mondial parlamentul britanic și-a continuat dezbaterile chiar și după ce bombele germane i-au distrus clădirea, împrejurarea actuală spune ceva despre însemnătatea, acordată de către aleșii contemporani ai popoarelor, salvgardării libertăților cetățenești, în comparație cu conservarea propriilor lor vieți. Firește că în ciuda pericolului, acolo unde există voința de a promova democrația, s-ar fi putut găsi mijloace adecvate de conlucrare între reprezentanții națiunii, care să excludă complet molipsirea. Nu mjloacele tehnice lipsesc în vremea noastră prea luminată.

Ca printr-un farmec carantina mondială, a găsit la cârmuirea Canadei un partid fără majoritate în parlament și principalul partid de opoziție fără cârmaci. Datorită circumstanțelor neobișnuite minoritarii favorizați de întâmplare se comportă acum ca o majoritate absolută. Iar afară de comunicatele care promit generos ajutoare greu de obținut, electoratul află puține detalii din agenda reală a guvernului și despre modificările discrete aproape zilnice ale legilor, întreprinse din ordinul primului ministru. Terorizați de amenințarea adesea mortală a dușmanului invizibil, puțini concetățeni mulțumiți că încă mai trăiesc, au luat în seamă raportul prezentat de Statistics Canada în aprilie 2020, anunțând că o treime din afacerile canadiene pierduseră deja 40% din venituri, iar rata șomajului trescuse de 13%. Nici măcar semnalul de alarmă lansat la finele lunii mai de Yves Girox, directorul Biroului Parlamentar al Bugetului, nu a tulburat liniștea apelor politicii noastre interne. Este foarte de mirare, întrucât respectivul birou al Parlamentului, însărcinat să efectueaze analize economico-financiare independente și nepărtinitoare, a atras prin vocea directorului său atenția acelor, care au urechi să audă, că deficitul Canadei va depăși anul acesta 260 miliarde de dolari ─ cel mai mare din istoria țării. “O știre șocantă!” a comentat presa, fără zarva obișnuită. Dar opoziția ce face? Doarme?

Letargia conservatorilor are cauze mai adânci. Una este o cracteristică intrinsecă electoratului canadian, alta a constituit-o personalitatea lui Andrew Sheer, ultimul lider conservator. După alegerile federale din octombrie trecut, un studiu, efectuat în colaborare de prestigioasele organizații canadiene specializate în sondaje de opinie Angus Reid Institute și Cardus, a arătat că deși 62% dintre canadieni sunt de acord că libertatea religioasă face Canada mai bună, atitudinea celor chestionați se schimbă radical dacă este vorba despre personalități politice. Astfel un semnificativ procent dintre alegători s-au pronunțat gata să discrimineze selectiv candidații în baza credinței lor religioase. De exemplu 51% au mărturisit că religia lui Sheer, un catolic, le-a creat o părere proastă despre el, dar numai 24% au spus același lucru despre Jagmeet Singh, un sikh. În plus, 22% au declarat categoric că ideea unui candidat creștin credincios îi “dezgustă.” Nimeni însă nu s-a sesizat de statutul religios al lui Justin Trudeau. Probabil că opiniile sale, ca de altfel și cele ale lui Singh, ce suportă inițiative socio-politice controversate, contrare convingerilor lui Sheer, au contribuit ca anumiți alegători să uite respectul pe care cu toții îl datorăm constituției. Pentru aceștia sentimentele anti-creștine justifică violarea principiilor fundamentale ale unei societăți libere și democrate ─ o foarte tristă constatare.

Sentimentele anti-creștine au predominat și modul nedemn în care media a tratat campania electorală desfășurată de Andrew Sheer și pe el personal. Este adevărat că novicele lider conservator a dus o campanie nepotrivită epocii, lipsită total de agresivitate și nu s-a folosit de slăbiciunile adversarului. De pildă el a lăsat să treacă ne exploatate filoane bogate ca afacerea SNC-Lavalin, scandalul potențial iscat de incriminarea inutilă și foarte costisitoare pentru contribuabili a vice-amiralului Mark Norman, sau avatarurile (deghizarea “blackface”) cu nuanțe rasiste ale tânărului Justin, pe când era profesor de teatru la un colegiu particular din Vancouver. Dar tot atât de adevărat este că Sheer a fost literalmente hărțuit încontinuu de reprezentanții presei cu întrebări indiscrete privind credința sa religioasă. Absența bunului simț și a manierelor reporterilor a caracterizat nu numai campania, ea a continuat și după. Și oricât ar părea de straniu în timp ce Jagmeet Singh și Justin Trudeau au fost aclamați de media pentru performanțele lor (primul a pierdut 15 locuri in parlament, iar al doilea 20) succesele lui Sheer a fost minimalizate, trecute cu vederea, ori criticate chiar de membrii propriului său partid. În realitate el a câștigat pentru conservatori 20 de locuri noi, întărind poziția lor în parlament și desființând majoritatea liberală. Apoi a fost silit să demisioneze și până să se facă toate jocurile, să se tragă sforile și să se revizuiască loialitățile a intervenit pandemia. Epopea alegerilor din 2019 a fost superb rezumată de Rex Murphy în comentariul său întitulat So when will Trudeau and Singh be asked tasteless questions about their religion? (lucrare căreia îi sunt îndatorat).

Acum, după ce au amânat convenția partidului pentru toamna târzie, conservatorii hibernează. Cronos este însă un zeu nerăbdător, nu stă pe loc, nu așteaptă și ce are să fie nu se știe. Singurul lucru cert este că valorile morale propovăduite de blândul Iisus nu prea au trecere la electoratul Canadian. Dar “întâmplările sunt în pântecul vremii și vremea va făta,” a spus cu înțelepciune bătrânul Shakespeare, prin gura ticălosului Iago. Doamne ferește-ne să nască vreun monstru.


Gabriel Watermiller / B.C.





Gabriel Watermiller    7/18/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian