Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
O excursie virtuală la Vlachovice-Cehia

Vlachovice se situează în regiunea Zlín, Republica Cehă, în regiunea etnografică a Valahiei morave (Moravské Valašsko). Are în vecinătate Újezd și Vlachova Lhota (în nord), Kűekov și Brumov-Bylnice (în est)... Slavièin, Lipova și Haluzice (în est). Cea mai importantă localitate din proximitate este Valašske Klobouky (5 km) și Zlín (23 km). Comuna se compune din satele Vlachovice și Vrbìtice (aceasta a fost atașată ulterior administrativ localității Vlachovice).
E o localitate mică cu cca. sub 1500 locuitori (în 2018-2019, exact 1468), ce se evidențiază printr-un muzeu etnografic cu specificul etnografic al zonei sudice a regiunii Moravské Valašsko. Costumele aduc relativ mult cu cele din Ardeal (Țara Lăpușului ?), dar nu sunt etnograf să mă pronunț. Orice comparații cu oiconime din România sau Republica Moldova precum (P)uiești (Vaslui) ori Uiasca (Argeș); o exista și Uiești ?) ori Uidești (Suceava), (munții) Leaota (Grupa Bucegi vârf Leaota 2133 m), Cricova (Rp. Moldova) ori Cricovu Dulce (Dâmbovița), numele scriitorului Ioan Slavici, Lipova (Arad), (munții) Clăbucet (Carpații de Curbură) și denumirea arhaizantă Vlașca îmi par total forțate și conjuncturale, neputând avea o (clară) legătură directă (un râu Morava curge și în estul Serbiei, la limita vestică a ținutului timocean cu o prezență importantă vlahă ca spațiu etnografic-"tampon" între sârbi și bulgari, care odinioară cobora până aproape de actuala graniță cu FYROM-Macedonia; amintesc vârful Gramada 1719 m).
Valahii moravi vorbesc un subdialect al graiului morav (tranzițional între cehă și slovacă), denumit local valašština (valašske náűeèi) cu foarte puține asemănări cu limba română, tratate de (etno)muzicologul și pedagogul ilustru František Bartoš în Bartoš, František (1880), "Moravské Valašsko kraj i lid" (PDF), Osveta și (poate, dar lucrarea nu mi-a fost disponibilă) în Bartoš, František. Moravian Dialectology, Brno 1895.
Comuna Vlachovice a fost atestată pentru prima oară în anul 1261 în documentele mănăstirii cisterciene din Vizovice, ca fiind posesia (feuda) străvechii familii Vlachov/Vlachovschęch de Vlachovic (legătura cu familia Wlah, menționată în ad-notația de secol XIII de pe Capitulumul din Litomìűice -1057, dar notația pare a data din secolul al XIII-lea- pare a fi conjuncturală), posesoare unei fortificații gen culă (turn-locuință) denumită Kaštęl (în valašština ar semnifica castel. Apropierea de Keszthely din reg. Zala-Ungaria îmi pare forțată, dar ambele denumiri pot proveni dintr-un oiconim iliric sau dalmatin ? Oiconimul Kaštela ar fi regăsit și în Dalmația : origine ilirică ?). Posesia localității de către respectiva familie este amintită la 1333 în Velehradském Kodexu.

Ambele familii Vlachov (și cea din Zlín, dar și cea din Litomìűice) pot proveni din descendenți din legionarii romani ai legiunii a XIV-a Gemina staționată în prima jumătate a primului mileniu la Carnuntum în Noricum (fusese staționată în Vindobona o perioadă de cca. 14 ani) sau al legiunii a X-a Gemina. Un avanpost-fortificație fie al legiunii a XIV-a Gemina, ori mai probabil al legiunii a X-a Gemina (care preia baza din Vindobona din 114 până în secolul al V-lea, venind din Aquincum, situată pe Danubius și identificată cu Buda) s-a descoperit pe dealul Hradisko la 22 km sud de Brno- să fie vorba de Kradisko 639 m de la S-E de Brno și S de Uherské Hradištì ?-. Deci ca acești descendenți din legionari să participe la cucerirea Panoniei de la avari și să consolideze un avanpost la Keszthely pare logic (dar nu poate fi afirmat cu certitudine).
Referitor la ad-notația de secol al XIII-lea de pe Capitulumul din Litomìűice -1057 este considerată prima atestare scrisă al unui grai al limbii cehe și e redată astfel: . Fraza este inteligibilă în cehă așa cum este scrisă și înseamnă: .
Litomìűice se găsește în N-V Cehiei, la mare distanță de Zlín. În plus, alte localități aflate în Boemia și nu în Moravia poartă denumiri precum Vlaèice din Kutna Hora, deci nu e cazul să speculăm asupra unei donații a Vlachovilor moravi (donație care dacă s-ar fi făcut, ar fi fost în beneficiul mănăstirilor locale. Posibil donația nici nu a existat în fapt din partea familiei morave. Spun aceasta pentru că în cercetările mele am aflat că Vlaèice este pentru prima dată atestat (în document scris) din anul 1189. Un Dolánky nad Ohűí, precum și un Ploskovice, alături de Litomìűice sunt toate situate în districtul Litomìűice din reg. Ústí nad Labem din Cehia. Deci ar fi vorba de un proprietar numit Wlah chiar din localitatea Dolánky.
Imagini de la muzeul etnografic se găsesc pe youtube și pe internet, pentru curioși.
Tot în Zlín, mica localitate Poteè (la est de Valašske Klobouky) avea 784 locuitori în 2018. Îndrăznesc să spun că spre deosebire de zona nordică a Valahiei Morave, satele din jurul Valašske Klobouky, inclusiv această localitate reprezintă relocări ale cavalerilor teutoni din zonele Brașov și Prahova (în vechime județul Secuieni) din secolul al XIII-lea (precedând invazia mongolă). Dar ele prezintă foarte sumare urme de limbă română.

Grupele cele mai apropiate de valahii moravi par a fi: valahii silezieni; istro-românii; bucovinenii (?); timocenii și mehedințenii. Istro-românii pot fi o "sinteză" între timoceni-mehedințeni și valahi moravi. Spre exemplu, “šušnivę” (ch. zdlouhavę/engleză slow/ro. lent) e regăsit într-un oiconim: denumirea localității istro-române Šušnjêvica/Șușneviță/Val d’Arsa (căruia i-ar corespunde și oiconimul Soœnicowice/germ. Kieferstädtel- orășel din Silezia Superioară Polonia). Și corespondențe oiconimice ar fi: identice fonetic Brdo/Bârdo cu Bârda Mehedinți, Bărdești Mureș și Vărd Sibiu-Bârdarac Pojarevaț Timoc Serbia-Brodek Olomouckę Cehia și un deal Brdo 383 m 5 km N de Kladsko și la S de cursul râului Nisa în Polonia. Skok indică câteva sensuri: cel geografic semnifică Hügel/colline. Skok: ar proveni dintr-un gotic baurd ? Asemenea în Istria: Žejane/Žejân la N de Muntele Mare-Jiana/Jiana Mare și Jiana Veche Mehedinți-Zlín Cehia și Žilina lângă Novę Jièin în Moravskolezskę Cehia ; apropiate: Jesenovik (în istro-română Sucodru ?)-Iași Gorj ?-Iasenița Negotin/Jasenovo Resava Timoc Srb.-Jasenná Zlín Cehia și Jesenec Olomouckę Cehia; Šušnjêvica Istria-Șușița (Breznița-Ocol) Mehedinți sau Șușca+Sichevița Caraș-Severin- Soœnicowice/germ. Kieferstädtel Polonia. Enumăr toate localitățile istro-românilor/rumeri (opt în Croația, două Slovenia): în Croația- Žejane/Žejân/Jeiăni la N de Muntele Mare; Šušnjêvica/Șușneviță/Val d’Arsa; Brd/Bârd; Sucodru (Jesenovik); Nosela (Nova Vas); Costerceani (Kostraèani); Letai/Letaj; Zankovci, toate plasa Kršan; în Slovenia- Golac și Polijane (din articolul “Istro-românii, românii din Croația” de pe site-ul http: / strabunii . wordpress . com / articole /, accesat în noiembrie 2012).
Valahii silezieni vorbesc un grai local denumit "po naszymu". Conexiunea directă este dificil de făcut, deoarece Legiunea a X-a Gemina a fost constituită din veterani lăsați la vatră din alte legiuni și rechemați în serviciul militar. Un avanpost al acestei legiuni a fost descoperit pe dealul Hradisko, de lângă fostul sat Mušov, situat la 22 km sud de Brno și respectiv 80 km depărtare de Vindobona. Presupun însă că urmașii legionarilor din Legiunea a X-a Gemina s-ar regăsi atât în Silezia, cât și (poate) în Moravia. Inițial desfințată, Legiunea a fost reconstituită din legionari veterani lăsați la vatră din alte legiuni și rechemați în serviciul militar (sau din contopirea resturilor a două legiuni decimate în luptă). Legio X Equestris a luptat în Galia și a fost desfințată în 45 î.e.n. (pentru că se revoltase în timpul lui Augustus și a fost reconstituită cu veterani din alte legiuni și redenumită Legio X Gemina), iar veteranii au primit pământ în zona actualei localități Narbonne (Colonia Narbo Martius), posibil și actualele Cremona și Patras. Legio X Fretensis a luptat în războaiele civile și ulterior în razboaiele din fostele regate Israel și Iuda la Gamla (cucerită în 68 e.n.), Ierusalim (a fost cantonată pe Muntele Măslinilor în 70 e.n.) și Masada (72 e.n.) și a fost cantonată în final lângă și în Ierusalim, după scurte staționări în Scythopolis (Bet She'an) și Ierihon. Ulterior, sub Domițian este relocată la Aila (aproape de moderna localitate Aqaba), iar în 390 e.n. este menționată ca servind sub Dux Palestinae. Deci e logic să regăsim "dublete" de localități... Un Betlém se găsește în Valahia Moravă, iar un Nassereith în Tirol-Austria. Apropieri "forțate" ar fi: Arimateea, Taanach, Dor (rezonează cu probabil cuvântul amorit din Mari Dūr- “fort”), Ibleam, Meghido/Megiddo, Argob și regiunea Argobului de la vest de Iordan și Jazer, dar și localitățile grupate în jurul mării Galileii în perioada hristică: Nazareth, Chorazin, Tarichæa, Dium, Gamala: ar corespunde (oarecum forțat) în România: Remetea,Tanacu Vaslui, Dor Mărunt și Valea Argovei din Călărași și canton Aargau/Argovia din Elveția; masivul Iezer, Ibrianu din Brăila și Dâmbovița, Medgidia Constanța și Migideia/Migidei-Kefalovryso din Epir, Grecia (dar exista și o Magidia în imperiul grec de Niceea), Nazărioaia Bacău (dar și Nassereith/Tirol-Austria sau Nazareth/Gand-Belgia), Horezu Vâlcea, Tăriceni Prahova, Dii/Vidin din Bulgaria, antroponimul Gămălie (cf. și Guimarães din Portugalia). De asemenea un Betlém, Hliska, Moravia/Cehia (cf. revistei Národopisná Revue 1-2/93 pag. 28, tipărită în Strážnice, Cehia).
Coincidențe toponimice cu Moravia Cehă (Kraj Gottwaldovsky) ar fi în Mehedinți (Mh): Valašské Meziűíèí-Mijarca Mh; Valašské Bistűice-Bistrița Mh, Timoc, Bistrița-Năsăud; Butovice-Butoiești Mh sau Butoiu Ialomița ?, Kelè-Cârceni Mh ? Incert; Halenkov-Halânga Mh; Holešov-Golești sau Hăulișca Vrancea; Jablùnka-Iablanița Mh/Caraș-Severin și Iablonița Putila Cernăuți, Pržno-Prejna Mh sau Preasna/ Valea Presnei Călărași și Pržno Muntenegru, Pűíbor-Priboiești Mh ? Prigoreni Iași ? Prigor Mehedinți ?; Studénka-Studin(a, ița) Mh/Olt, Studena Caraș-Severin. În Timoc și Timiș: Valašské Senice-Sena/Zvijd Timoc sau Seini Maramureș ?, Janová-Ianova Timiș, Laènov-Lățunaș Timiș ? Unele le regăsim în denumiri de lanțuri muntoase: Valašské Klobouki-munții Clăbucet (Vârf Clăbucetul Măneciului 1460 m) din Carpații de Curbură. Sunt mai multe vârfuri cu numele de Clăbucet în diverse lanțuri muntoase; ar corespunde oiconimul Kłobouk din Šlaskie-Polonia (Silezia poloneză). Cehă klobouk-engleză ; cehă hluboký- engleză deep; Valašština/valašèina klobuèan-ch. šváb (ch. cockroach !?), unde în valašština/valašèina švábi (ch. èerné nebo bílofialové fazole). Pălăriile înalte valahe sunt numite local horyl sau hucáò); Velka Lhota- munții Leaota (Vârf Leaota 2133 m) din masivul Bucegi, pârâu Leaota la S de munții Făgăraș, Lueta/Lövéte Harghita (?). Precum și Valašské Polanka-Palanca Prahova/Bacău ?; Machová-Maciova Caraș-Severin; Rožnov pod Radhoštìm-Râșnov Brașov, Roznov Neamț, dar și Rožòava Slovacia (mai apropiat fonetic de Râșnov și Rožnov decât Roznov); Valašské Pűikazy-Bicaz Neamț ? Incert; Podolí-Podoleni Neamț/Galați ?; Lužná-Lojnița Vrancea; Vsetin-Voetin Vrancea, Voitinel Suceava ? Incert (apropierea pare forțată: Vsetin se pronunță fsécin); Rùž’ka-Râșca Cluj/Suceava/Botoșani; Leskovec-Luțca Neamț ?; Kateűinice-Catrinari Neamț; Napajedla-Năpradea Sălaj ? Incert; Stűelná-Stelnica Ialomița ? Streneac Caraș-Severin ? Incert; Tichov-Tiha Bârgăului Bistrița-Năsăud; Tlumaèov-Tălmaciu/Tălmăcel Sibiu ?; Uhűice-Uricea Mureș sau Ugruțiu Sălaj ?; Vìžky sau Vyškovec-Vețca Mureș, Vășcăuți Suceava; Vidèe-Vicea Maramureș, Veța Mureș ?; Vigantice-Vâgani/Vugány Harghita sau Vutcani Vaslui ? Incert; Vrbka-Vrabia/Csíkverebes Harghita ? și Verbăuți Zastavna Cernăuți... Iar Velké Karlovice l-am fi regăsit poate în numele poetului Vasile Cârlova (poate deformat de la Cârlomănești Buzău/Galați ?), de asemenea incert. Mai există și Vlašké Holba la N-E de dealul Bouda 957 m în Olomouckę, Moravia-Cehia. Mai amintesc: Bűezova, Kelniky, Kűekov, Lipová, Poteè, Racková, Rokytnice-Răchitna Noua Suliță Cernăuți, Răchita Caraș-Severin, Răchitoasa Vrancea, Răchițele Cluj-Napoca; Komárno-Comarnic Prahova; Nìmèièe (vârf Neamțului 1923 m din care izvorește Mușița, afluent al Doftanei), Salaš, Sušice și altele. Unele pot fi doar simple coincidențe.
Și mai interesante sunt comparațiile cu o hartă a Moraviei din 1929, “Místopisná mapa MORAVY a SLEZSKA” în josul căreia regăsim două nume (Dr. Frant Machát și probabil tipograful V. Neubert)... Dar cu un drum secundar redat în partea inferioară a hărții și situat actualmente în Niederösterreich-Austria. Urmează...

..................................

Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar




Valentin-Claudiu I. Dobre    7/18/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian