Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Opinii privind un stilul de viață sănătos în condițiile stării la domiciliu din cauza coronavirusului

„A fi inteligent presupune a folosi și inteligența altora”. (Richard Aladjemoff).

Cuprins:
1. Lipsa exercițiului fizic și mintal, pe perioade îndelungate, poate cauza creșterea riscului de stres, de demență și/sau de depresii
2. Stilul meu de viață, pe perioada instituirii stării de urgență
3. Activități utile și eficiente care se pot desfășura pentru combaterea stresului, depresiilor și/sau a demenței
4. Masuri legislative care trebuie luate pentru combaterea stresului, depresiilor și/sau a demenței la cei obligați să stea în casă

1. Lipsa exercițiului fizic și mintal, pe perioade îndelungate,
poate cauza creșterea riscului de stres, de demență și/sau de depresii.

„Esența fericirii este sănătatea, iar a sănătății e mișcarea”. (James Thomson).

Instituirea stării de urgență pe teritoriul României, începând cu 16 martie 2020, impune ca peste 6 milioane de persoane, în special pensionari, să stea „închiși în cas㔠pe o perioadă mare de timp, care se poate întinde chiar și pe mai multe luni.
O asemenea situație poate avea consecințe dintre cele mai grave pentru persoanele care nu adoptă un stil de viață adaptat pentru această stare.
Urmând sezonul călduros, situația poate fi suportată mai ușor de persoanele care locuiesc la casă.
Situația ridică probleme foarte serioase pentru persoanele care locuiesc la bloc. Acestea trebuie să fie foarte preocupate pentru adoptarea unui stil de viață care să prevină suferirea unora dintre consecințele cele mai grave, precum demența și/sau depresia.
În urma unui studiu efectuat cu mai mult de 1,600 adulți în vârstă de peste 65 de ani, Jennifer Heisz, profesor asistent la departamentul de kineziologie de la Universitatea McMaster din Hamilton, Ontario, a declarat c㠄Inactivitatea poate anula complet efectele protectoare ale unui set sănătos de gene”.
Numeroase alte studii au ajuns la concluzia că lipsa exercițiului fizic și mintal, pe perioade îndelungate (începând chiar și de la câteva săptămâni), poate cauza creșterea riscului de stres, de demență și/sau de depresii.
Din spirit de solidaritate, este de datoria fiecăruia dintre noi care, în condiții de inactivitate, pe o anumită perioadă, a practicat un stil de viață cu foarte bune rezultate în prevenirea bolilor, să-l împărtășească și să ofere acele sugestii care pot fi benefice pentru numeroase persoane.

2. Stilul meu de viață, pe perioada instituirii stării de urgență

„Visul meu este să mor tânăr la o vârstă înaintată”. (Jeanson)
„Fiecare om este autorul propriei sale sănătăți sau boli”. (Buddha).

În cele ce urmează prezint stilul meu de viață (persoană în vârstă de 72 de ani) pe perioada instituirii stării de urgență în țara noastră.
1. Mă trezesc dimineața cam la aceeași oră, de 5:45; a devenit un reflex condiționat să mă trezesc la această oră.
2. Îmi iau tensiunea arterială, pe care o notez în fiecare zi într-un caiet special întocmit în acest sens, după care îmi iau medicamentul pentru inimă. La orice oscilații ale tensiunii (am variații la sistolică) fac analiza cauz㠖 efect.
3. Merg la baie, îmi fac nevoile, mă spăl pe mâini, pe față, pe dinți, după care merg la bucătărie unde îmi beau paharul cu apă, de circa 300 de ml.
4. Mă întorc în cameră unde fac exercițiile fizice, însoțite și de exerciții de respirație. Întins în pat fac circa 20 – 25 de exerciții fizice, după care, timp de alte 30 – 35 de minute, fac alte exerciții stând în picioare. În funcție de afecțiunile pe care le am îmi adaptez exercițiile fizice pentru a solicita cât mai mult grupele musculare respective. Exerciții fizice de dimineață durează, în total, circa o oră.
5. După ce am terminat cu exercițiile fizice, merg la baie unde mă bărbieresc și mă spăl bine. Dacă vremea este bună, mai ies în curte să inspir aerul curat al dimineții și să mai fac, timp de circa 10 minute, și unele exerciții fizice și, mai ales, de respirație.
6. Acest program se încheie în jurul orei 8:00, după care servesc masa de dimineață, care este foarte importantă pentru mine. A nu se înțelege prin aceasta că mănânc până crăp.
Acum fiind în post, pe care îl țin întocmai, nu consum nici un fel de carne.
La masa de dimineață consum, în general, între 0,8 – 1,0 litrii de lichide constând din: ceaiuri diferite, în special din plantele medicinale culese de mine, precum flori de păducel (foarte bune pentru tensiunea arterială), flori de tei etc.; cafea de cicoare sau de inka: mixuri de fructe blendăruite cu ceaiuri de plante.
7. Încep „exercițiile minții” prin lucrul la calculator. Nu am început niciodată să scriu un articol până nu mi-am stabilit foarte clar în mine efectele benefice pe care le generează pe plan economic și social, prin publicare sa. Acesta a fost principiul pe care l-am respectat cu strictețe în scrierea celor 96 de cărți și a celor aproape 2.000 de articole pe care le-am elaborat până acum. Scriu numai când am poftă și numai din plăcere, dar și un și alta sunt cam exagerat de mari. În timp ce scriu la calculator, ascult fie radioul, fie muzică de relaxare (simfonică). Din când în când mai fac pauze, uneori însoțite de ușoare exerciții fizice. În jurul orei 10:00 mănânc 2 – 3 mere din propria grădină de la țară (mai rar alte fructe). Și anul acesta am avut să mănânc mere, din recolta proprie de pa țară, până în luna aprilie (cantitățile mari fiind păstrate foarte bine în beciul case de la țară).
8. Începând cu ora 12:00 - 12:30 servesc masa de prânz, pe parcursul căreia mă și uit la televizor. După ce am servit masa (timp de circa 20 de minute) și îmi fac siesta (timp de alte circa 20 de minute), trec iarăși la calculator. În jurul orei 15:30 mai mănânc alte 2 - 3 mere.
9. Între 17:00 – 17:30 servesc masa de seară (cel mai târziu până în ora 18:00), care este destul de puțin consistentă.
10. În jurul orei 17:30, cel mai târziu la ora 18:00, trec la culcare până la ora 19:30. Adorm destul de repede și dorm bine. Cu toate, după ce am ieșit la pensie (începând cu 20 septembrie 2012), am încercat să schimb acest program de culcare, în sensul de a mă culca mai devreme, nu am reușit. După cei aproape 23 de ani în care am urmat acest program (după care mă sculam și lucram până noaptea târziu), a devenit un reflex condiționat, pe cât de puternic, pe atât de greu de schimbat.
11. După ce mă scol urmăresc diferite emisiuni la televizor, dintre care numai 30 de minute la știri; în rest doresc să urmăresc programe despre știință sau de relaxare. În frecvente cazuri nu reușesc acest lucru din cauză că, așa după cum este cunoscut, posturile de televiziune și de radio nu și-au adaptat programele pentru ca acestea să vină în sprijinul celor peste 6 milioane de persoane, cele mai multe pensionari, care sunt obligate să stea închise în casă, poate chiar și mai multe luni; acestea sunt pline de programe care întunecă sufletele fac viața și mai amară acestor oameni.
12. Programul meu standard este ca, după ce m-am spălat pe dinți și îmi iau medicamentul de seară pentru inimă, la ora 22:00 să mă așez în pat (la orizontală) și până ora 23:00 să citesc. Cărțile citite sunt foarte important, uneori chiar decisive, pentru minte, inimă, suflet și trup. Cu titlu de exemplu, în acest material sunt prezentate câteva dintre cărțile care ne ajută să adoptăm un stil de viață sănătos.
13. La ora 23:00 dau stingerea și în câteva minute și adorm.
14. Aproape în fiecare zi notez, într-un jurnal, evenimente din viața scumpului meu nepoțel, urmând ca la anumite vârste să scot câte o nouă ediție din aceast㠄carte de familie”.
15. În această perioadă îndelungată de lipsă de activitate fizică, este foarte importantă reducerea consumului caloric.
Revin și precizez că acesta este stilul meu de viață numai pe perioada instituirii stării de urgență în țara noastră și numai pe vremea cu intemperii ale naturii. Pe timp frumos, programul suferă schimbări radicale, în sensul că nu mai fac mișcare dimineața și nu mai lucrez la calculator (aproape deloc în zilele frumoase și în zilele lucrătoare) deoarece, locuind la casă, lucrez zilnic câteva ore în grădină.

3. Activități utile și eficiente care se pot desfășura
pentru combaterea stresului, depresiilor și/sau a demenței

„Să îți dorești să fii sănătos este o parte din sănătate”.(Seneca).

Printre alte activități, care se pot dovedi utile și eficiente pentru combaterea stresului, a depresiilor și/sau a demenței, pentru peste 6 milioane de persoane, în special pensionari, care sunt obligate să stea „închiși în cas㔠pe o perioadă mare de timp, consider că pot fi avute în vedere și următoarele.
1. Scrierea unei lucrări autobiografice. După ce ai început o asemenea lucrare mai mult ca sigur că nu te mai oprești. Începi să contactezi (la telefon, pe e-mail, prin cunoscuți etc.) foști colegi, consăteni, prieteni cu care nu te-ai mai auzit de zeci de ani, începi să comunici cu aceștia (pe telefon, pe e-mail etc.), să reînvii amintiri pe care să le consemnezi în scris.
Spre exemplu, o asemenea lucrare poate fi structurată astfel: 1) cei 7 ani de acasă; 2) clasele primare; 3) clasele gimnaziale; 4) anii de liceul; 5) anii de facultatea; 6) frumoși ani ai tinereții; 7) căsătoria; 8) copiii; 9) perioada de muncă; 10) viața de pensionar; 11) nepoții etc.
Încercați să scrieți câteva rânduri în fiecare dintre aceste capitole ale vieții Dv. și, după aceea, veți constata ce captivantă devine aceast㠄terapie prin scrierea vieții”.
Și cum și „cărțile de familie” se pot scoate în tiraje foarte mici, chiar și de 10 – 15 exemplare, care nici nu costă mult, multe persoane pot ajunge să lase urmașilor „o bogăție nepieritoare”, spre deosebire de celelalte, care sunt pieritoare.
Cei care își fac probleme cu scrierea și cu formularea corectă a textului trebuie să aibă în vedere faptul că aceasta este o problemă care se rezolvă ușor la un număr mare de edituri care au și propriile tipografii.
2. Scrierea jurnalului copilului și/sau al nepoțelului / nepoțeilor.
Dacă există o carte unică, extraordinară, pe care vrei s-o citești, tu, familia ta și urmașii tăi, dar care nu s-a scris încă, atunci trebuie să știi că aceasta este cartea pe care trebuie să o scrii (tu).
Este o activitate extraordinar de relaxantă, atât pentru tine, cât și pentru membrii familiei tale.
La împlinirea unei anumite vârste (precum la 3 ani, la 7 ani, la 10 ani, la 18 ani, după cum va mai vrea viața, puteți scoate o „carte de familie”, într-un tiraj mic, chiar și de 10 – 20 de exemplare.
Cei care vor proceda astfel, cu nepoții și/sau cu copii, trebuie să aibă în vedere și „Testamentul” lui Tudor Arghezi, prin care spune: „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe o carte,” [...] „De la străbunii mei până la tine,” [...] „Așeaz-o cu credință căpătâi. Ea e hrisovul vostru cel dintâi.” „Robul a scris-o, Domnul o citește,”. Avuțiile materiale au o durată limitată, dar o asemenea carte trăiește o veșnicie.
3. Cititul este una dintre activitățile cele mai benefice pentru minte, inimă și suflet.
Programele celor mai multe televiziuni au ajuns să fie nocive. De fiecare dată când soția aprinde televizorul, eu fug în altă cameră să citesc o carte.
După ce începi să citești o carte bună, nu mai ești singur.
Cărțile bune sunt medicamentele sufletului.
Corpul (fizic) se întreține prin sport, mintea prin citit.
„Cititul e pentru minte, ceea ce e sportul pentru corp.“ (Sir Richard Steele)
„Fii la fel de atent la cărțile pe care le citești precum ești la anturajul pe care îl păstrezi, pentru că obiceiurile și caracterul tău vor fi la fel de mult influențate de ele.“ (Paxton Hood)
4. Ordine prin locuință. Cred că fiecare dintre noi tot amânam, unii chiar de foarte mult timp, să ne facem ordine prin locuință.
Într-o zi nu trebuie efectuat un singur fel de activitate din cauză că devine plictisitor, obositor, chiar stresant. Trebuie alternat în efectuarea mai multor activități în aceeași zi.
În concluzie, lupta pentru propria viață ne-o hotărâm noi singuri și în funcție de aceasta ne va fi și viața.
Nu avem dreptul să ne plângem de suferințele pe care puteam să le evităm, pe care nu le-am prevenit din cauza propriei noastre comodități.

4. Masuri legislative care trebuie luate pentru
combaterea stresului la cei obligați să stea în casă

„Nu există ceva mai bun pentru stat decât legi bine alcătuite.”. (Euripide).

Instituirea stării de urgență pe teritoriul României, începând cu 16 martie 2020, impune ca peste 6 milioane de persoane, în special pensionari, să stea „închiși în cas㔠pe o perioadă mare de timp, care se poate întinde chiar și pe mai multe luni.
O asemenea situație poate avea consecințe dintre cele mai grave, precum stres, depresii, demențe etc., pentru aceste persoane în cazul în care Guvernul nu va adopta unele măsuri prin care să se contribuie la prevenirea producerii unor asemenea numeroase tragedii.
În cele ce urmează prezint unele propuneri pe care consider că Guvernul trebuie să le ia de urgență pentru ca programele posturilor publice de televiziune și de radio să contribuie la ușurarea vieții milioanelor de oameni, cei mai mulți pensionari, care trebuie să stea „închise în cas㔠pentru mai multe săptămâni (deocamdată).
Pe perioada instituirii stării de urgență în România, Guvernul trebuie să dispună adaptarea programelor de televiziune și de radio pentru a evita ca o mare parte dintre cele peste 6 milioane de persoane, care trebuie să stea „închise în casă”, să nu fie supuse riscului de a cădea în stres, în depresii și/sau în demență.
Programele de umor de la televiziuni și de la radiouri, care i-ar ajuta să râdă pe milioanele de oameni „închiși în case săptămâni întregi”, ar fi o excepțională modalitate practică, eficientă și simplă, de a reduce stresul din viața lor, de a nu cădea în depresii și/sau în demență, deci de a evita producerea unor situații tragice.
In domeniul psihologiei, râsul este de mult timp recunoscut pentru calitățile sale benefice: te poate ajuta să faci față unui stil de viață stresant, relaxează, vindecă, creste imunitatea și creativitatea etc.
Studiile științifice au dovedit că o oră de râs, de umor, cu stări emoționale asociate cu amuzamentul, întărește sistemul imunitar, combate stresul, te face să te simți mai bine ore întregi în legătură cu tine și cu cei din jurul tău.
Când râzi, niciun alt gând nu îți mai vine în minte.
Consider că, pe perioada pe care este instituită starea de urgență pe teritoriul României, prin lege trebuie să se dispună obligativitatea posturilor de televiziune și de radio, plătite din banii publici, de a-și corela programele astfel încât permanent să existe emisiuni cu umor sănătos, care să fie o adevărat㠄terapie prin râs”.

Este de datoria (și chiar și în interesul) și a televiziunilor private de a-și adapta programele în acest sens, dacă acestea se mai gândesc nu numai la profiturile lor, ci și la sufletul, la sănătatea și la viața a peste 6 milioane de oameni care trebuie să stea „închiși în casă mai multe săptămâni”.









N. Grigorie Nicolae    4/1/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian