Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
În relațiile SUA-Iran ; Trecutul este viciat iar viitorul incert

“Iranul nu va avea nicioadată arme nucleare câtă vreme eu voi fi președintele Americii”. Astfel declara președintele SUA, Donald Trump, pe 8 ianuarie, la câteva zile după cea mai tensionată perioadă în relațiile Iran-SUA de după 1981.
Istoria recentă a relațiilor dintre SUA și Iran dezvăluie doar un punct culminat într-o tensiune crescândă după 1979. Evenimentele politice ale momentului continuă resentimentele trecutului generate de criza ostaticilor americani după căderea shahului Reza Pahlavi în 1979 și instalarea regimului condus de liderul religios suprem, ayatollahul Khomeini. Determinările recente nu pot fi izolate iar o posibilă reparație a relatiilor dintre cele două state nu poate ignora trecutul conflictual de 40 de ani.

SUA și Iran sunt de facto în conflict din 1980 când relațiile diplomatice dintre cele două s-au rupt. Pe fondul revoluției islamice iraniene, 52 de americani au fost luați ostateci în clădirea ambasadei americane din Teheran timp de 444 de zile (noiembrie 1979 – ianuarie 1981) ca răspuns la suportul pe care SUA l-a oferitul shahului exilat. Deși criza ostatecilor a luat sfârșit după semnarea acordului din Alger (1981), relațiile dintre cele două s-au deteriorat constant.

Schimbarea de regim din 1979 și instalarea guvernului autoritar teocratic nu au avut niciodată acordul American, în același timp, Iranul a continuat să acuze SUA de hegemonie și interventionism în zonă. Mai mult, neîncrederea Iranului a fost potențată de sprijunul pe care SUA l-au oferit dinastiei shahului după lovitura de stat din 1953 din Iran, schimbare care a oferit monarhiei puteri absolute.

Timp de cateva decenii SUA au spijinit regimul de la Teheran pe fondul nemulțumirilor pe care iranienii le aveau impotriva regimului și a terorilor comise de poliția politică SAVAK. Revoluția islamică a fost in egală măsură o lovitură impotriva shahului dar și un protest anti-American. De aceea, 1980 marchează începutul unui război rece între SUA și Iran care a fost monitorizat prin metode diplomatice fără prea mare success. Iranul a declarant SUA drept Marele Satan care ar avea ca scop suprem distrugerea statului Islamic, SUA au impus sancțiuni economice semnificative care au pus economia țării în mare dificultate. Ura antiamericană a căpătat statut national fiind promovată în rugăciunile în incantații de genul moarte Americii. Chiar dacă Iranul a propus o refacere a relatiilor după alegerea președintelui Kathami în 1998, cele două țări nu au ieșit niciodată din impas.

În 2015, președintele Obama a propus o nouă etapă în relațiile cu Iranul și a ridicat o parte dintre sancțiunile economice cerând în schimb regimului de la Teheran să renunțe la capabilitățile nucleare. Acest angajament nu a avut succes, și a fost contestat de medii politice americane, fiind anulat de administrația Trump în 2018. În 2019, conflictul dintre cele două țări a escaladat după ce SUA au instalat un număr mai mare de trupe în golful Persic. Teheranul a acuzat SUA de presiune regională dar președintele Trump a justificat prezența în zonă ca răspuns la possible amenințări teroriste. Tensiunile au continuat iar secretarul de stat American, Mike Pompeo, a efectuat numeroase vizite în zonă. Discuțiile despre o posibilă întâlnire dintre prețedinții Trump si Rouhani nu au dus nicăieri.

Conflictul a luat amploare la sfârșitul anului 2019 cu atacurile Hezollah la baze americae din Irak și uciderea unui cetățean american în replica. SUA au bombardat baze Hezlollah din Irak și Siria, ucigând 25 de insurgenți. Răspunsul Hezbollah a venit imediat prin organizarea atacului asupra ambasadei americane din Bagdad. Răspunsul American a fost radical: asasinarea generalului iraninan Quasem Suleimani, liderul armatei republicae QUDS– artizanul multor atacuri teroriste orchestrate din umbră de Iran împotriva intereselor americane. Răspunsul iranian, bombardarea unor baze americane în Irak, nu a generat victime printre americani, iar controversele despre acest atac continuă. Colateral însă, un zbor civil Ukrainean a fost doborât de iranieni desupra Teheranului dintr-o eroare militară. Cei 167 pasageri și echipajul de zbor sunt cele mai recente victime în mecanismul complicat al relațiilor dintre cele două țări.

Care este viitorul acestui impas? Lecțiile trecutului arată un parcus plin de neîncredere, viitorul este incert.
Această relație este conectată la complexitatea politică a întregului orient mijlociu prin urmare este departe de a avea fie o soluție simplă, fie una imediată.

..................................................

Ianuarie 2020 / Toronto ON
Luiza Mureșeanu









Luiza Mureșeanu    1/11/2020


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian