Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Române, sa fii bun !

Este ştiut că viaţa printre străini nu este deloc uşoară. Mai ales atunci când încerci să-ţi faci un rost la mii de kilometri de ţară. Şi dacă ţi-ai adus şi familia, îţi fuge mereu gândul ACASĂ, simţi nevoia să comunici cu cei ce vorbesc aceeaşi limbă cu tine şi inima le este arsă de acelaşi dor - dorul de patrie.
În oraşele unde există o colonie numeroasă de români, locul cel mai sigur pentru a-ţi întâlni compatrioţii este biserica. Biserica Ortodoxă Română s-a îngrijit de oile sale gonite de nevoi pe meleaguri străine, ajutându-le să-şi zidească un lăcaş de închinăciune. Şi le-a trimis şi un păstor – părinte spiritual. Şi le-a luat sub oblăduirea sa, acordându-le sprijin şi îndrumare, precum fraţilor întru credinţă rămaşi în ţară.
În ultimele trei decenii fenomenul emigraţional românesc a luat proporţii de masă şi a scăpat de sub control. În ţările de adopţie Diaspora românească a devenit o sursă de forţă de muncă pe cât de avantajoasă pentru angajator, pe atât de păguboasă pentru angajat. Şi o sursă de infracţionalitate. Chiar dacă îşi asigură mijloace onorabile de subzistenţă şi le mai rămân bani să trimită şi acasă, imigranţii se simt în continuare dezrădăcinaţi. Pentru a le uşura pribegia şi a-i ajuta să nu-şi uita obârşia, în guvernul Românie s-a înfiinţat un departament cu problemele Diasporei, folosită din păcate mai ales în scopuri politice. Politicienii îşi aduc aminte de românii de peste graniţă numai în campaniile electorale. Problemele Diasporei au devenit însă una din preocupările de bază ale Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor de Pretutindeni, reînfiinţată în 1990 de către regretatul profesor universitar Victor Crăciun, continuatoare a Ligii Culturale fondate în anul 1890 şi desfiinţate în anii comunismului. Iar de sufletul lor se îngrijeşte Biserica. Nu întâmplător Prea Fericitului Teoctist i s-a acordat preşedinţia de onoare a Ligii. Iar după plecarea lui la Domnul, Preşedinte de onoare al Ligii Culturale a devenit Prea Fericitul Patriarh Daniel.
În acest context apar ca fireşti şi necesare activităţile organizate la iniţiativa unor înalte feţe bisericeşti din Diaspora română în preajma marilor sărbători religioase.
Naşterea Domnului Isus Hristos, cea mai frumoasă sărbătoare de peste an, întotdeauna a dat glas bucuriei creştinilor ortodocşi prin cântecele ei specifice -colindele, deopotrivă laice şi religioase. În anul 2016 , la propunerea lui IPS părinte Iosif, Mitropolitul Ortodoxiei Europei Occidentale şi Meridionale, s-a organizat un Festival de colinde al Diasporei româneşti din Europa. Iniţiativa s-a bucurat de succes, devenind tradiţie, astfel că în zilele de 14 şi 15 decembrie trecut s-a ajuns la a IV-a ediţie a Festivalului, numită aşa după versul „ROMÂNE, SĂ FII BUN!”, dintr-o colindă veche şi a fost organizată de Centrul Mitropolitan şi parohia „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie - Izvorâtorul de Mir” din Nurenberg sub înaltul patronaj al IPS Părintele Serafim, Mitropolit al Ortodoxiei Germaniei, Europei Centrale şi de Nord.
La Festival au participat opt coruri de la parohii ale Diasporei ortodoxe române din Austria, Franţa, Germania şi Italia. În cuvântul său de salut către public şi formaţiile concurente, Înalt Preasfinţitul Părinte a spus: „Colindele populare exprimă misterul întrupării lui Dumnezeu în cuvinte simple, calde, care intră în inima noastră mai mult, aş zice, chiar decât cântările noastre teologice, dogmatice, pe care le completează în chip minunat”.
Timp de două zile au răsunat în sfântul lăcaş al bisericii leitmotivele „Leru-i ler” , „Dă-i Domnului, Doamne”, „Florile dalbe” ş.a. în melodii înălţătoare de vestire a Naşterii Pruncului de către Fecioara Maria, cântări care ne-au pătruns în suflet din fragedă copilărie şi sălăşluiesc în noi până în vecie, constituind o perpetuă renaştere spirituală.
Corurile bisericeşti sunt formate din enoriaşii din parohie, cărora Dumnezeu le-a dăruit voce şi simţ muzical. Conducătorul corului – dirijorul – are, de regulă studii superioare - teologice sau muzicale, fiind faţă bisericească sau profesor de muzică, iar cântăreţii sunt studenţi, seminarişti şi simpli truditori pentru a-şi câştiga existenţa pe lumea aceasta. Se înţelege de la sine că la asemenea festivaluri - concurs se prezintă cele mai bune corale ortodoxe ale Diasporei româneşti din Europa.
În prima seară a Festivalului coralele au interpretat ca probă obligatorie colindul armonizat „Noi umblăm şi colindăm…” (aranjament pentru cor mixt de Mihai Bârcă), fiecare - câte un colind din ţara de provenienţă şi un colind bizantin sau popular din repertoriul românesc consacrat sau internaţional. A doua zi – duminică dimineaţă, au cântat Sfânta liturghie la biserici din oraşele apropiate, iar seara au revenit la Catedrala mitropolitană unde fiecare corală a interpretat cele mai frumoase colinde din repertoriul propriu.
Organizatorii şi-au propus să promoveze nu numai frumuseţea şi farmecul colindelor româneşti şi ale cântecelor de Crăciun din ţara unde trăiesc comunităţile noastre parohiale, ci şi să scoată în evidenţă pitorescul portului popular.
Juriul recentei ediţii a Festivalului, alcătuit din IPS Părinte Mitropolit Serafim – preşedinte şi trei membri, respectiv: profesoara şi dirijoarea Speranţa Florea din România, violonista Alina Marilena Abel din Stuttgart şi profesoara de pian Adriana Marc din Nurenberg, a declarat câştigătoare toate coralele participante, fiecare excelând într-o anumită categorie artistică. S-au decernat astfel premii - sub formă de diplome şi bani - pentru personalitate interpretativă şi calitate artistică, pentru carismă şi originalitate, pentru cea mai bună interpretare a unui colind folcloric, armonic , dar şi pentru cel mai frumos port popular (Coralei ACOR a Parohiei „Sf. Ioan Botezătorul” din Strasbourg – dirijor pr. dr. Vasile Iorgulescu), sau pentru evocarea spiritului naţional românesc pe pământ german (Coralei „Sfinţii Martiri Brâncoveni” a Catedralei din Nurenberg – dirijor pr. dr. Claudiu Pătraşcu). Marele Premiu al Festivalului s-a acordat Coralei „Sfinţii Apostoli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris - dirijor Ionuţ Furtună, de sorginte profesională ieşeană).
Seara târziu, la finalul Festivalului, IPS Părinte Mitropolit Serafim a felicitat coralele pentru calitatea deosebită a prestaţiei şi a acordat publicului un virtual „premiu special” pentru participarea afectivă la eveniment. Iar în rugăciunea de încheiere a binecuvântat calea de întoarcere spre casă a membrilor Coralelor.
Când a revenit în ţară, am rugat-o pe distinsa componentă a Juriului, profesoara şi dirijoarea Speranţa Florea, membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicienilor din România şi câştigătoare a numeroase premii la concursuri corale naţionale şi internaţionale, să ne împărtăşească impresiile despre Festival. Cu deosebită amabilitate Domnia Sa a relatat pe larg despre desfăşurarea evenimentului şi a expus şi câteva consideraţii personale, care merită să fie reproduse integral.
M-a emoţionat până la lacrimi interpretarea piesei muzicale „Noel des enfants oubliés” - aranjament Nicolae Gâscă, de către câştigătoarea Marelui Premiu, formaţia corală din Paris sub bagheta lui Ionuţ Furtună. Piesa, dedicată copiilor abandonaţi, nevoiţi să doarmă în zăpadă, flămânzi, fără jucării, care nu au cunoscut bucuria unei sărbători, mi-a adus în memorie imaginea din copilărie a „Fetiţei cu chibrituri” de Andersen. Numai că acum biserica salvatoare le alină copiilor durerile singurătăţii.
M-a impresionat în mod plăcut organizarea şi coordonarea din punct de vedere muzical a întregului Festival de către tânărul şi inimosul preot dr. Claudiu Pătraşcu, care în calitate de gazdă a susţinut şi un recital coral de final, redând prin text şi interpretarea înalt expresivă a cântecelor, specificul naţional românesc manifestat pe pământ german. Am trăit din plin îmbinarea celor două tradiţii ale întrecerii prin cânt, prin artă, prin frumos – cea germană, ilustrată în partitura lui Richard Wagner „Maeştrii cântăreţi din Nurenberg” şi cea românească, sădită dintotdeauna în fiinţa poporului nostru. Prin muzică s-a creat astfel o punte între cele două lumi - cea occidentală şi cea răsăriteană, punte explicată pe înţelesul tuturor în cartea IPS Serafim „De te voi uita, Ierusalime… sau Ortodoxia trăită în Occident”.

În momentele de mare cumpănă prin care trece acum poporul nostru atât de încercat de istorie, ne alăturăm şi noi Înalt Preasfinţitului Părinte Mitropolit Serafim cu îndemnul ROMÂNE, SĂ FII BUN!





Mihai Maxim    12/28/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian