Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Gaudeamus , cel mai prestigios Târg de Carte din România

Niciodată spațiul unde s-a instalat Târgul de carte Gaudeamus din capitală nu mi s-a părut atât de luminos, atât de aerisit, ca la recenta ediție, a XXVI-a, de la finele anului 2019, când cele 219 de standuri ale editurilor au ocupat Pavilionul B la Romexpo din București. Era o altă configurație decât cea “de sub cupolă” din anii precedenți când recunosc că de la intrare aveai panorama întregului târg supraetajat și concentric. În această ediție, verticalitatea a fost înlocuită cu orizontalitatea. Poate că nu este o noutate, dar acum mi se părea foarte adecvat faptul că, așa cum se trasau între standuri, culoarele se numeau “bulevarde”. Ne-am plimbat pe Bulevardele Ion Creangă, I.L.Caragiale, Mihai Sadoveanu, Liviu Rebreanu etc. Altele erau “străzile” cu nume de scriitori, dar nu mi-am putut da seama după ce criterii fuseseră selectate aceste nume din noianul personalităților unei întregi literaturi. Radio România, post public de radiodifuziune bine cunoscut în toată țara, ca organizator al evenimentului, a fost preocupat să marcheze cei 30 de ani de la Revoluția din 1989, cu peste 900 de evenimente la standurile ce ocupau nu mai puțin de 8000 de metri pătrați. Așadar, o veritabilă călătorie inițiatică prin lumea cărților, a celor mai recent ieșite de sub tipar.
Desfășurarea de forțe a târgului Gaudeamus a fost și la această ediție cu totul remarcabilă, înscriindu-se în tradiția de a primi anual peste 100.000 de cititori, dornici de noutăți în plan livresc. Acum și-au anunțat prezența peste 300 de edituri din cele 6500 câte știu eu că funcționează numai în România. Erau și altele din străinătate, bineînțeles. De remarcat, faptul că, alături de edituri, expuneau cărți biblioteci, librării, tipografii, instituții de învățământ superior, centre culturale, firme multimedia, instituții de mass-media, agenții literare, ONG-uri culturale și educaționale. Cu alte cuvinte, tot ce produce și vehiculează cartea sub stindard românesc etala aici cele mai recente titluri. Un festin livresc pe care iubitorii de carte nu puteau să-l rateze.
Pentru că chiar din prima zi a târgului am remarcat prezența unor grupuri de elevi de diferite clase, mă gândesc că profesorii de literatură care se plâng în școli constatând dezinteresul elevilor pentru lectură, ar putea primi o nouă speranță la târgul de carte Gaudeamus, unde atmosfera dinamică în sine parcă ne asigură că nu este totul pierdut. Sperăm ca deruta pe care o creează progresul tehnicii de comunicare la început de secol XXI în întreaga lume să aibă caracterul unei mode trecătoare și viitorul apropiat să repună cartea clasică în drepturile ei firești. Nimic mai fals, decât imaginea tinerilor de astăzi, care nu au nevoie de nimic din istoria trecută a omenirii, pentru că pe ei îi interesează numai viitorul. În realitate, fără să aibă ca temelie istoria poporului lor și pe cea a omenirii, ei nu vor reuși să-și făurească un viitor durabil. Privind forfota din jur, mi-am spus că așa trebuie să judece editurile care imperturbabil își desfășoară activitatea, evenimentul unui târg prilejuindu-le un bilanț necesar. Ce se scrie, cât se publică și pentru cine se tipărește atâta duium de carte? Sunt întrebări la care se cere dat un răspuns continuu sau măcar unul periodic. Ca să participi cu un stand propriu la un asemenea eveniment bănuiesc că trebuie să îndeplinești anumite condiții, care descurajează multe edituri, ceea ce face cu atât mai prețioasă prezența unui autor la acest festin al literei scrise.
În ediția precedentă, cea din noiembrie 2018, îmi amintesc că la Sala “Mircea Sântimbreanu” lansasem volumul I al cărții mele memorialistice America visului românesc și Meditațiuni politico-istorice. Spre Marea Unire de memorandistul Nicolae Cristea. Ambele cărți apăruseră la Editura D*A*S din Sibiu, beneficiind pentru lansare de generozitatea Editurii Betta din capitală, iar anul acesta ne-a găzduit Editura Hoffman din Slatina. Totdeauna active, Editura Betta și revista “Arena literară” au desfășurat în anul acesta la Gaudeamus nu mai puțin de patru evenimente importante dintre care voi remarca fie și numai acordarea Premiilor la Concursul național de proză scurtă “Nicolae Velea”. Nu putem decât să le aducem mulțumiri sincere și pe această cale pentru modul cum promovează cartea scriitorilor români contemporani.
În edițiile anterioare, “o sală” era un separeu pe trei laturi cu deschidere spre culoarul de trecere, iar scaunele așezate cu grijă în acel cadru te invitau să asculți prezentarea cărților ce se lansau conform programului general. Firește că atunci când se succedau prea apropiat mai multe evenimente, se rata la standul respectiv momentul scrierii autografelor, pentru care autorul era nevoit să invite participanții în incinta unei cofetării apropiate. Locul “sălilor”, cum se numiseră anterior, l-au luat acum “spațiile de evenimente”, adică ideea de deschidere a substituit închiderea. A fost cea mai modernă concepție dintre toate edițiile de târg la care am participat până acum. Marile edituri, ca Polirom din Iași ori Litera, Cartea Românească ori Humanitas din București, au avut interesanta ideea de a-și amenaja niște panouri înalte pe care apăreau chipurile scriitorilor și deasupra lor copertele 1 ale cărților ce se lansau, ușor vizibile astfel de la mare distanță.
Programul se anunța pe niște ecrane presărate pe întreg spațiul târgului. Poate prea discrete, de dimensiuni mici și în poziții de îndoielnică vizibilitate ca să aibă efectul scontat, mai ales că scrisul pe acele ecrane, chiar și el, era realmente prea mărunt și dens. Lipseau caietele-program care la edițiile precedente ți se ofereau din abundență chiar de la intrare. Personal, eu nu aveam de ce suferi, pentru că tocmai fusesem anunțată că în program figurez duminică, în ultima zi a târgului, respectiv în 24 noiembrie, dar în realitate voi lansa primele două cărți propuse exact miercuri, 20 noiembrie, adică în prima zi a evenimentului, când deschiderea de la ora 12.00 a fost marcată de discursurile colocviale ale lui Mircea Dinescu și Ion Caramitru.
Ca actant, am participat activ în 20 noiembrie la două lansări în Spațiul “Mircea Nedelciu” și în Spațiul ICR-ului București în 21 noiembrie a.c. Am simțit datoria să aduc la Gaudeamus, așa cum promisesem cu un an înainte, cartea mea memorialistică America visului românesc, vol. II, având un Cuvânt înainte semnat de Mihaela Albu, și care mirosea încă a cerneală proaspătă. Prezentarea a făcut-o cu sensibilitatea ei fantastă, proiectată enciclopedic pe literatura cea mare a lumii, cunoscuta scriitoare și traducătoare Paula Romanescu. Tradițională și ea la asemenea eveniment livresc, lectura câtorva fragmente din text a revenit actrițelor Genoveva Preda, mereu vibrantă la frumos, și Doina Ghițescu, etalând în stilul ei inconfundabil o putere caracterizantă mereu uimitoare, căci un târg de carte este arena cea mai potrivită pentru calitățile sale artistice. De aici, și revelația pe care ne-a produs-o.
În ora rezervată evenimentului a fost cuprinsă și lansarea cărții semnate de scriitoarea de origine sibiană Ada Stuparu, sosită de la Craiova, care timp de un întreg an a elaborat harnic și cu temeinicie științifică, eseul monografic Anca Sîrghie în lumina slovei. Virtuțile sale de cercetătoare a istoriei literaturii au fost atestate prin restituirile și studiile sale despre Elena Farago sau Marin Sorescu, care au făcut-o cunoscută. Așadar, o altă carte proaspăt publicată la Editura Technomedia, Sibiu în 2019. La Gaudeamus, evaluarea eseului monografic a fost făcută de universitarul Marin Diaconu, neîntrecut creator și îngrijitor de ediții, și de criticul literar “de serviciu” la acest târg Aurel Goci. Lectura din text i-a fost rezervată actriței Doina Ghițescu, de o vigoare intempestivă în aprecierea lucrării și în nuanțarea rostirii. Mulțumirile noastre, ale Adei Stuparu și ale mele personal, spre toți cei care, înfruntând o zi de furtună dușmănoasă în București, au fost alături de noi la acest moment strălucit în amplitudinea lui literară. Așadar, un eveniment dedicat Sibiului livresc, care mie nu putea să nu-mi producă o mare mulțumire ca autor al unei lucrări memorialistice și ca subiect al altei cărți, încă una menită să marcheze aniversarea a trei sferturi de veac, cât împlinisem în anul 2019. Nu cred că voi mai trăi o asemenea emoție conjugată, care va rămâne probabil unică în viața mea de scriitoare.

Am asistat la alte câteva lansări de carte ale poeților prieteni de la Editura Betta din capitală și ale Editurii Antim Ivireanul din Rm. Vâlcea. Nu am lipsit nici de la Editura Niculescu, care lansa cartea Educația responsabilă. O viziune asupra învățământului românesc a ministrului Andrei Marga. Cea mai tentantă a fost plimbarea prin fața standurilor, când privirea îți era țintuită în titluri ca Povestea mea-Jurnal. Ca să-ți descoperi propria voce de Michelle Obama, Ultimii monștri de Svetlana Alecsievici, care a primit Premiul Nobel pentru literatură, Scurtă istorie a Europei de la Pericle la Putin de Simon Jenkins, Arta de a-ți crea amintiri de Meik Wikins, Jurnalul Reniei. Viața unei tinere în umbra Holocaustului de Renia Spiegel, Psihologia prostiei de Jean Francois, Pământul nelocuit. Viața după încălzirea globală de David Wallace Wells, Dacia. Războaiele cu romanii:Sarmizegetusa de Radu Olteanu, O călătorie prin univers de Cristian Presură. Așadar, cărți interesante pentru lectorii mari și mici. M-am bucurat să descopăr Integrala poemelor Anei Blandiana, antologie publicată la Editura Humanitas. Între titlurile interesante expuse la târg, pe lângă beletristică românească și străină, am decis să cumpăr și cărți documentare ca Oameni mari care au făcut România Mare a Luciei Hossu –Longin, spre a profunda lecturile prioritare ale anului trecut.

În cea de-a doua zi de Târg Gaudeamus, am avut satisfacția să văd apărută cartea prietenei mele Alina Diaconu din Argentina, Dragă Cioran Cronica unei prietenii), editată în toamna anului 2019 la Institutul Cultural Român din București în traducerea hispanistei Gabriela Banu. O carte așteptată de aproape un an. Lansarea de la ora 17.00 a adunat un public select, oameni pasionați de opera lui Emil Cioran sau dornici să afle mai multe despre Alina Diaconu, scriitoarea de origine română din Argentina. Nu puteam să nu semnalez în prezentarea noii apariții, semnificația unei asemenea traduceri în limba română, care a precedat publicarea originalului spaniol al cărții, ca semn al întoarcerii lui Emil Cioran spre țara sa de origine. Practic, este o a doua ediție, după cea realizată la Sibiu de Editura Technomedia pentru lansarea din 6 mai 2019 la Muzeul Literaturii Române și preluată la Colocviile Emile Cioran de la Rășinari din 10-12 mai a.c. Acelea două evenimente livrești faste beneficiaseră de prezența autoarei, sosită din Argentina la exact 60 de ani de la expatrierea ei, ce se produsese în vremea adolescenței. În prezența directorului Andrei Novac, evenimentul lansării de la Târgul Gaudeamus a întrunit calitățile exemplarității, cum au apreciat custozii standului ICR. Emoția mea a fost să văd carte mult așteptată, mai ales că pe coperta 4 am regăsit cuvintele pe care le scrisesem despre acest text savuros ca autenticitate. Prezentarea ediției ICR a cărții Alinei Diaconu am făcut-o în ideea că exegeza cioraniană sporește cu un titlu interesant, întrucât astăzi apar foarte rar mărturisiri ale celor care s-au apropiat direct și pentru atât de lung timp de Emil Cioran la Paris, orașul în care gânditorul român s-a ridicat de la condiția de anonim la cea de personalitate internațională. Abordarea poliedrală, realizată de Alina Diaconu, asigură acestei cărți nonficționale, de tip memorialistic, valoarea unui document autentic. Editarea în limba română a textului inedit precede originalul în limba spaniolă, dovadă că autoarea, prețuită ca cea mai valoroasă scriitoare de origine română din America Latină, recent primită în Uniunea Scriitorilor din România, are în țara de obârșie un public dornic să o citească. În continuarea prezentării mele a vorbit criticul literar Aurel Goci și, desigur, traducătoarea Gabriela Banu. Întregul eveniment a fost filmat, spre a fi trimis autoarei în Argentina. Am încercat un regret imens, pentru că Alina Diaconu n-a reușit să revină în țară la noua lansare a cărții ei, mai ales că este vorba de noua ediție, cea bucureșteană, un moment literar la fel de apreciat de participanți, cei mai mulți scriitori, ca și cel sibian din ziua precedentă. Organizatorii din partea ICR-ului m-au felicitat ca moderator și ca prezentator al cărții, așa că mi-au oferit câteva exemplare din ediția lor. Cred că la standul ICR, aceasta a fost una dintre cele mai bine vândute cărți ale ediției Gaudeamus 2019.
Am dat un interviu lung pentru Radio România Actualități, doamnei redactor Mihaela Helmis, care mi-a explicat că în viitoarele emisiuni vor fi 4 segmente distincte, care se configuraseră în dialogul nostru. Mulți dintre ascultătorii acestei emisiuni au confirmat în zilele următoare că le-au ascultat cu interes la radio.
Un moment de sinteză, consemnat pe site Gaudeamus, a fost cel al stabilirii Trofeelor Gaudeamus, prin Votul Publicului: locul 3: Grupul Editorial ART, locul 2: Editura Polirom, locul 1: Editura Humanitas.
Cea mai râvnită carte a Târgului, stabilită tot prin Votul Publicului, se acordă Editurii Humanitas, pentru volumul Omul care mută norii. Şapte întâmplări, de Radu Paraschivescu.
Premiul Educaţia: Academia de Studii Economice din Bucureşti
Premiul de Excelenţă, acordat de un juriu format din domnii Ion Bogdan Lefter, Cristian Teodorescu şi Cosmin Ciotloş, se acordă Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, fondată în data de 3 ianuarie 1990 de către profesorul de germanistică, teoreticianul literar şi eseistul Andrei Corbea – Hoişie, una dintre cele mai performante edituri universitare din România, la aproape 30 de ani de la start.
Premiul pentru traducere “Antoaneta Ralian”, acordat de un juriu alcătuit din doamna Denisa Comănescu şi domnul Ion Bogdan Lefter:
- pentru traducere dintr-o limbă străină în limba română: doamna Luminiţa Munteanu, eminentă specialistă în limba şi literatura turcă, profesoară a Universităţii din Bucureşti, pentru traducerea din limba turcă a seriei „Orhan Pamuk”, publicată de Editura Polirom; cea mai recentă apariţie din serie: Alte culori, 2019.
- pentru traducerea din limba română într-o limbă străină: domnul Daniel Ioniţă, coordonatorul antologiei Testament. 400 de ani de poezie românească/400 Years of Romanian Poetry (Editura Minerva), bilingvă, realizată în Australia, traducerile fiind semnate de Daniel Ioniţă, Daniel Raymond, Adriana Paul şi Eva Foster. A fost un proiect cultural susţinut de Ministerul Culturii.
Parteneri media: TVR, Agenţia de carte, Agenţia de presă Rador, “Caţavencii”, „Dilema”, „Jurnalul”, „Observator Cultural”, „România Liberă”.

Cei dornici de statistici lansează pentru 26 ani de activitate a Târgului de cartea Gaudeamus cifrele de 1.912.000 vizitatori și 10.200.000 evenimente editoriale și profesionale. Așadar, un plămân care asigură oxigenul vital mișcării cărților în cultura noastră națională.
Programul meu de la Sibiu, unde în ziua de 22 noiembrie a.c. eram invitată să vorbesc la alte două lansări de carte nu mi-a permis să urmăresc până la final evenimentele livrești care mă interesau la Gaudeamus. Am observat că în ciuda condițiilor meteorologice neprielnice de afară, lumea nu a lipsit la târg. Mulți s-au plimbat printre standuri și pe alocuri cumpărarea cărților se făcea harnic. Mulți, mai mult decât mă așteptasem, erau cumpărători tineri. Văzându-i, mi-am zis că nu doar generația mea este convinsă că o carte serioasă nu se poate citi de pe ecran, deși pentru infirmarea curentă laptopul și tableta sau telefonul sunt de nelipsit. Cartea pe hârtie ca și lectura școlară a literaturii beletristice trece în prezent printr-o criză vremelnică, una ca o modă ce așteaptă replica timpului. Întrebarea care se pune este: Cât de repede va veni acea replică?


..........................................
pt Observatorul
Anca Sîrghie / Sibiu





Anca Sîrghie    12/15/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian