Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2020
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Filologul si Istoricul Nicolae-Șerban Tanașoca

Nicolae-Șerban Tanasoca este unul dintre cei trei care au fost onorați în sesiunea “Personalități Românești” la Congresul ARA 43 2019. Congresul a avut loc între 15-17 noiembrie și s-a
desfășurat în două părți: una ca seminar Web (duminică, 17 noiembrie, cu 39 de participanți la distanță din Australia, Franța, Italia, SUA, și România) și o parte cu prezemtări în sală , sâmbată 16 noiembrie, la prestigioasa University of California at Los Angeles (UCLA), unde Georgiana
Gălățeanu -Fârnoagă predă româna de 30 de ani. Congresul a fost găzduit și co-sponsorizat de Departamentul de Limbi și Culturi Slave, Est Europene și Asiatice și Centrul de Studii Europene
și Ruse, cât și Clubul Studenților Români, toate trei ale UCLA-ului.

La această sesiune specială despre Personalități Românești au fost prezentați doi foști Președinti ai Academiei Româno-Americane de Artă și Știință (ARA): Acad. Prof. Dr. Maria Manoliu-Manea (cu ocazia împlinirii a 85 ani, Laudatio: Doina Uricariu) și Acad. Prof. Dr. Constantin Corduneanu (In Memoriam: Vasile Badiu), și Prof. Dr. Nicolae-Șerban Tanașoca, important istoric și filolog din România. Articolele care stau la baza cestor prezentări vor apărea în Journal ARA New Series 2019 (Editor Dr. Oana Leonte).

Despre Nicolae-Șerban Tanașoca s-au ținut două prezentări: ProfesoDr. Ileana Costea, Președinte Interimar ARA și co-organizatoare a Congresului cu lucrarea “Cine a fost Nicolae-Șerban Tanașoca? (1941-2017)” și Dr. Filip-Lucian Iorga, istoric, Lector la Facultatea de Litere – Departamentul Studiilor Culturale, din cadrul Universității București, și Director General al Institutului Cultural Român din România, cu o frumoasă evocare intitulată ”Nicolae-Șerban Tanasoca - Ceea ce, totuşi, nu dispare”.

Nicolae-ȘerbanTanașoca a fost unul dintre cei mai distinși specialiști în studii bizantine și de balcanologie din România. Se trăgea dintr-o familie de aromâni din localitatea Veria, Grecia, care s-a stabilit în România.

A publicat numeroase studii, articole și cărți (pe care le-a scris sau editat). L-au interest în mod deosebit relațiile româno-bizantine, prezența românilor în izvoarele bizantine, istoria
statului Asăneştilor, istoria aromânilor, și a populațiilor din Balcani, dar și istoria modernă a României.

Printre lucrările cele mai importante publicate de Nicolae-Șerban Tanașoca amintesc: Fontes Historiae Daco-Romanae, lll. Scriptores Byzantini (în colaborare cu Al. Elian),1975, Platon, Menexenos. Introducere,text, traducere, comentarii, 2000, Bizanțul și românii. Eseuri, studii, articole, 2003, Creație și tradiție literară bizantină. Studii și texte 2011, Etudes byzantines et balkaniques 2018. Balcanologie și politică în România secolului XX. Victor Papacostea în documente din arhivele securității și din arhiva personală, 2009.

O carte pe care eu, ca jumătate macedoneancă, o apreciez, este cea editată de Nicolae-Sertban Tanasoca și soția lui, istoric Anca Tanasoca, Unitate romanică și diversitate balcanică (Editura Fundației Pro, București, 2004) în care au apărut contribuții la istoria romanității balcanice adunate de dânșii de-a lungul anilor, și în care unul din studiile despre aromâni conține texte inedite transcrise. Nicolae-Șerban Tanașoca a facut șim traduceri din limba greaca veche, in care se specializase.

Nicolae-Șerban Tanașoca a îmbinat activitatea de cercetare cu cea didactică. A fost conferențiar universitar (studii bizantine, literatură comparat ă și limba greacă), la Catedra de Limbi Clasice a Universității din București, 1993-1994), și profesor universitar la Facultatea de Istorie și Teoria Artei, 1997-2011). A fost Directorul Institutului de Studii Sud Est Europene al Academiei Române (1997-1999) și (2008-2017).

În afara calităților lui profesionale excepționale ca istoric și filolog Nicolae-Șerban Tanașoca s-a distins și ca om, prin onestitatea și integritatea lui, pe care le-a evocat atât de frumos în prezentarea de la Congresul ARA 43, Filip-Lucian Iorga care i-a fost student la studii post doctorale.

Doresc să împărtășesc cu cititorii câteva frânturi din rândurile emoționante și revelatoare scrise de Eugen Cionga, vărul lui primar, (cu permisiunea acestuia) într-o scrisoare trimeasă oției istoricului, la rândul ei istoric și colaborator apropiat, Anca Tanașoca:

Dragă Anca,
...
"Gândurile mele despre el încep cu o întrebare simplă: Ce a însemnat să crești în preajma lui Nicky? Răspunsul simplu ar fi: Nicky mi-a îmbogățit viața spiritual și moral. Dar nu numai atât.

Ca toți cei din generația mea, m-am născut și am crescut într-o lume strâmbă. Iar în acea lume strâmbă, Nicky a fost, pentru mine, reperul solid al verticalității morale. Pe măsură ce creșteamn și începeam să înțeleg cele din jurul meu, prezența lui devenea mai puternică pentru adolescentul ce eram.

În acea lume strâmbă, el a contribuit la plămădeală mea ca om. Într-o lume de semidocți dominati de impostură intelectuală, Nicky reprezenta Cultura.

Într-o lume în care incompetența și mediocritatea erau aplaudate și răsplătite, iar răsturnarea valorilor era vectorul călăuzitor al societății, Nicky reprezenta Valoarea și Competența. Într-o lume în care compromisul de orice natură era condiția principală pentru „a reuși” în viață și „ a te cățăra” cât mai sus, Nicky reprezenta Integritatea Morală. Am început să înțeleg toate acestea în adolescență, ...

Nu m-am săturat niciodată să observ și să admir limpezimea exprimării și gândirii lui, coerența ideilor, puterea de sinteză, capacitatea lui de a extrage, întotdeauna, esența, scoțând la lumină aspecte pe care poate că le căutai, dar nu le găseai. Era dăruit cu har; harul oamenilor mari, acela de a deschide porți pe care tu însuți, nu le puteai deschide; acela de a-ți lumina calea către poteci despre care nici nu știai că există.

Cu Nicky desfoiai învelișurile problemei și ajungeai la esența problemei. Acesta era unul dintre multele sale daruri intelectuale.

Si tot în acea perioadă a adolescenței mele, când îmi încercam puterile în meșteșugul versurilor, îmi vorbea de poeți și poezie, descifrând taine și luminând orizonturi pe care nu le puteam descoperi și înțelege singur. Îmi amintesc de Vasile Voiculescu (poet pe care nu îl studiam în liceu, cartea cu splendidele sale Sonete, carte pe care o am și acum), Ion Barbu și de Blaga.

Într-o după amiază, când l-am întrebat ceva despre muzicalitatea poeziei, s-a întors – stătea pe scaun, la fascinantul său birou al cărui cristal îl curățăm de praf cu conștinciozitate– a scos din biblioteca din spatele său un volum de Eminescu și mi-a citit următoarele versuri (pe care nu le-am uitat):

„Se clatină visătorii copaci de chiparos
Cu ramurile negre uitându-se în jos,
Iar tei cu umbră lată şi flori până-n pământ
Spre marea-ntunecată se scutură de vânt.”

„Asta înseamnă muzicalitate în poezie” mi-a spus; versurile erau din Sarmis, o poezie pe care nici nu o citisem până atunci.

Iar altădată – într-un moment singular (pentru că el nu vorbea niciodată despre sine) făcându-i, probabil, plăcere să discute cu mai tânărul sau var, mi-a spus câteva frânturi de versuri scrise de el cu ani și ani în urmă. Nu îmi amintesc decât unul singur: „Pârg de ape”. Iar „pârgul de ape” îl port cu mine de atunci.

Și apoi, a fost istoria; istoria adevărată pe care nu o învățăm la școală. M-am format într-o perioada în care falsificarea grosolană și minciuna fără rușine constituiau criteriile de bază ale istoriografiei comuniste. Nicky m-a învățat o istorie paralelă, istoria adevărată a țării, fără cosmetizări ideologice. Carol I, răscoala din 1907, perioada interbelică, și marele fals al ideologiei și istoriei comuniste.

În povestirile mele, eu nu mă referisem niciodată la Nicky cu termenul de „savant”. M-a bucurat enorm replica lui Andrei (fiul meu) pentru că, din poveștile mele despre Nicky, așa înțelesesese el că este Nicky: un scholar, un savant!
...
Știu, însă, foarte bine cum am evoluat pentru că el a existat în familia noastră.

Pentru mine, Nicky a însemnat, întotdeauna, Caracter, Valoare, Cultură, Competență, Integritate Morală.

Cu dor de Nicky,

Genu"

Post-morten a fost publicată cartea „Credincioși nouă Înșine” ( Editura Enciclopedică, București, 2018) care conține multe din convingerile istoricului Nicolae-Șerban Tanașoca. Mi-a rămas în minte ceea ce spune el și apare scris pe coperta acestei cărții și care, după mine, reprezintă credința lui cea mai importantă:
„Cred că toți oamenii sunt și au datoria să rămână mai presus de orice, oameni.”

Cu plecarea de printre noi a lui Nicolae-Șerban Tanașoca pe 7 aprilie 2017 România a pierdut un filolog și istoric de prestigiu, dar și un “om” adevărat.

==
Autoarea reține dreptul copyright la acest articol.





de Ileana Costea    12/11/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian