Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Toamna si scoala ... muzicală

Iată că suntem în perioada care aduce preocupările legate de educatie. Copilăria oamenilor este legată de învătământ. Numărul anilor petrecuti pe băncile scolii determină deciziile la care aspiră mai ales cei care doresc să urce pe podiumul înalt al cunoasterii.

Viata oamenilor este plină de preocupări, de pasiuni. Unii pentru stiintă, altii pentru artă, sau preocupări legate de probleme sociale. Se pare că dintre toate artele, muzica îi atrage pe oameni din fragedă copilărie. În societatea umană, învătământul muzical este foarte activ si este cunoscut încă din antichitate, egiptenii si grecii fiind printre primele popoare la care s-a dezvoltat, după care s-a răspândit în toate tările.

Marii pedagogi francezi René Hubert si Henri Gouthier au sustinut prin lucrările lor că ”puterea muzicii se manifestă prin dezvoltarea spiritelor si a formării caracterelor“. Oamenii cu spirit înalt sustin că “Nici un om cult nu se lipseste de muzică pentru că această artă este implicată în rafinamentul spiritului uman”. Shakespeare mentiona în lucrarea sa “Negutătorul din Venetia”: "Un om care n-are muzică în suflet si nu-i miscat de o dulce melodie e-n stare să trădeze, să însele si să fure.“

Cu mult umor a scris si Francisc Gavrilet: ”Cultura-i un proces cam lung,/ Deceniile nu-ti ajung/ Te-adăpi din ea pe îndelete/ Dar toată viata mori de sete !” Sunt multi oameni care cunosc spusele marelui filosof Aristotel referindu-se la educatie: ”Podoaba unui spirit e mintea slefuită prin învătătură.”

În Cultura românească, muzica a avut dintotdeauna un loc aparte, de la folclor la creatie, chiar dacă a început prin instruirea în tările străine. Îi vom aminti pe câtiva dintre muzicienii care au contribuit nu numai la formarea unor institutii dar si la educarea primelor generatii de artisti români.

Vom începe cu celebrul cântăret de operă George Folescu, născut în 1885 în com Rosesti jud. Ialomita, care a fost membru fondator al Operei din Bucuresti si Presedinte al cunoscutei formatii corale “Carmen”. Ca profesor, a format foarte multi tineri, ceea ce a contribuit foarte mult la ridicarea nivelului primei scene lirice din Bucuresti. În 1921, la înfiintarea operei Române, a cântat rolul principal din opera “ Lohengrin “de Richard Wagner. La pupitrul orchestrei a fost George Enescu. În 1937 a fost sărbătorit pentru împlinirea a 30 de ani de activitate. În 1939, când avea doar 54 de ani, s-a sinucis. De ce, nu se stie…

Un mare profesor, muzicolog si critic muzical a fost George Breazul, care a trăit în perioada 1887-1961. După studiile urmate la Conservatorul bucurestean, s-a specializat la Universitatea din Berlin. Întors în tară, a fost numit profesor la liceul militar “Mănăstirea Dealul din Târgoviste", unde a predat până în 1961. Viata sa foarte activă l-a făcut cunoscut si apreciat. A fost deseori solicitat pentru a tine conferinte la diverse Institutii cultural–stiintifice în tară si străinătate. A avut foarte multi discipoli care au ajuns la rândul lor profesori. A fost membru al Academiei Române si al celei din Berlin. A colaborat la alcătuirea Enciclopediilor de Muzică din mai multe tări.

Unul dintre cei mai mari muzicieni români a fost violoncelistul devenit dirijorul de renume mondial George Georgescu, care a trăit în perioadaa 1887-1964. S-a născut la Sulina, însă pentru studii s-a mutat la Bucuresti. A studiat violoncelul cu prof. Constantin Dimitrescu, în paralel cu studiile teoretice: armonia, contrapunctul si muzica de cameră. În 1910 a plecat la Berlin pentru a studia la “Hochschule für Musik “ cu Hugo Becker, un cunoscut violoncelist. La scurt timp a fost cooptat pentru a face parte din renumitul cvartet de coarde Henri Marteau cu care a întreprins mai multe concerte si turnee în marile centre europene. După 1914 a fost remarcat de celebrii muzicieni: Richard Strauss si Arthur Nikisch, care l-au îndrumat spre cariera de Sef de orchestră. Asa s-a întâmplat că a părăsit cariera de violoncelist pentru cea de Sef de orchestră, căreia i s-a dedicat întreaga viată. A debutat ca dirijor la pupitrul Filarmonicii din Berlin, concert care i-a adus gloria în fată specialistilor si a marelui public. În octombrie 1920 a revenit în tară si a condus pentru prima oară orchestra Filarmonicii din Bucuresti. De atunci numele sau s-a legat pentru totdeauna de orchestra bucuresteană, pe care a condus-o mai mult de 4 decenii, perioadă în care din programele sale n-au lipsit creatiile marilor muzicieni: Beethoven, Brahms, Schumann, Richard Strauss, Ceaicovski, Prokofiev, Ravel si bineînteles creatiile lui G. Enescu, M. Jora, etc. George Georgescu a fost solicitat să conducă marile orchestre europene si americane. Datorită lui, bagheta a circulat în mâinile mai tinerilor săi discipoli: Mircea Basarab, Mihai Brediceanu, Sergiu Comissiona si altii.

Un violoncelist român celebru a fost Radu Aldulescu, care a trăit între 1922-2006. Studiile si le-a făcut la Bucuresti la clasa profesorului Dumitru Dinicu. Pentru că era cunoscut si apreciat în străinătate, în anul 1969 a emigrat în Italia.
La scurt timp s-a stabilit la Paris. Radu Aldulescu a fost socotit ca unul dintre marii violoncelisti, din care cauză a fost solicitat să tină cursuri pentru tinerii instrumentisti. A început la Weimar si a urmat în Elvetia, la Basel.
Printre elevii săi au fost tinerii români: Marin Cazacu si Serban Nichifor si străinii: Paolo Gaio, Cecilia van Hoof, Gemma Serpentini si altii. Începând din 1981 a fost profesor la Academia înfiintată de Sir Yehudi Menuhin. Spre tristetea noastră, s-a stins din viată în 2006.


Toronto /









Florica Gheorghescu     9/8/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian