Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Scurt pelerinaj de toamnă

Îi mulţumesc zeului luminii, al artelor, şi protector al poeziei şi frumosului că la începutde toamnă mi-a oferit posibilitatea de a mă sui într-o maşină nepretenţioasă, darrezistentă. Fortuna îmi dăruise două săptămâni libere – ştiu, acum ar trebui să ne întrebăm ce este libertatea, dar propun să amânăm dezbaterea – pentru a hoinări printrecele trei puncte de pe întreaga cizmă a unei ţări fascinante, numite Italia. Cizma pare a fio încălţăminte potrivită anotimpului ploios, chiar şi în Toscana. Optimismul meu m-apurtat însă în sandale prin toate minunăţiile unui peisaj ce uitase de vara fierbinte,făcându-mă să parafrazez replica lui Richard al III-lea. Dacă el a fost în stare să ofere unregat pentru un cal, de ce n-aş putea şi eu dărui un bidiviu pentru cizme? Pentru că nuam nici măcar un măgăruş? Da, recunosc, argumentul tău este imbatabil. Vezi? Tocmaide aceea îmi lipseşti atât de mult. Deşi am pornit să fac ocolul Peninsulei Apenine, ţelul îmi era – recunosc – să ajung pe podul cu lacătele de dragoste şi la casa Julietei dinVerona. Am dorit să-mi las şi eu scrisoarea mea către tine, acolo, printre nenumărateledepeşe prinse cu o piuneză sub bolta intrării, înghesuind-o în perete asemeni bileţelelorlăsate în Zidul Plângerii.

3700 de kilometri parcurşi cu maşina… inimaginabil, aproape în 14 zile.Citim atât de multe… Auzim atât de multe… Însă când te apropii de tunelul Gotthard, de tăietura adâncă în stâncile Alpilor care îţipermite să ajungi în scurt timp în Tessin şi să treci prin puţinele graniţe existente încă înEuropa noastră – doar în scurte perioade de timp, paşnică – te găseşti deja visând înmijlocul unei naturi monumentale, presărate cu plante exotice. Tu, modest călător, aisosit aici din centrul continentului.Escapadele lirice ale gândurilor mele au găsit un cuib ştiinţific în Sasso Marconi, unde am înnoptat. Experimentele lui Guglielmo Marconi, privitoare la telegraful fără fir, care auavut loc în această mică localitate de lângă Bologna, le-am rememorat în timp ce-miscriam SMS-urile, sperând să ajungă la destinatarul gândurilor mele şi nu la asteroidulnumit după pionierul telecomunicaţiilor.
2/4

Drumul spre Sorrento şerpuieşte pe străzi înguste, întortocheate, muntoase, cudeschideri surprinzătoare spre Golful Napoli. Insula Capri emană, chiar şi în recele vântal toamnei, o mare putere de atracţie. Vila Jovis în Capri şi vila scriitorului Axel Munthe laAnacapri sunt printre puţinele puncte de reper ale turiştilor aflaţi mereu în căutare,mereu pe drum. Este una din formele de migraţie a timpurilor moderne.Refugiaţii alcătuiesc un fluviu aparte, tragic… Nimeni nu se poate extrage acestui curentatunci când pluteşte pe el… Dacă îţi alegi însă momentul voiajului atunci când unii rămân în căldura casei, rişti să găseşti închisă intrarea Grotei Azzuro, din cauza valurilor agitate…Marea, întotdeauna de culoarea cerului, schimbătoare asemeni capriolelor vremii, estemărginită de un ţărm dantelat, stâncos. Te afli sub egida unei sorţi capricioase. DinSorrento priveşti Vezuviul la picioarele căruia se întinde un sanctuar mortuar, Pompei,oraşul distrus de un uriaş flămând, care acum doar dormitează… Până când?Linia de tren „Circumvesuviana” leagă localităţile Peninsulei Sorrentine cu Neapole şiPompei. Biletele sunt interesante: 100 de minute costă 1, 90 €. În mişcare, timpul poate fi foarte ieftin!Din Sorrento şi până la Marea Tireniană, Coasta Amalfi este stâncoasă, drumurile sestrecoară greu pe un ţărm abrupt, sălbatic, căutat de turiştii de pretudindeni. Dacă întâmplarea face ca două vehicule mari să se întâlnească, te gândeşti imediat la fabula luiLa Fontaine, cu cele două capre care se trezesc deodată faţă în faţă, pe un podeţ.Exemplul lor nu te ajută prea mult… Soluţia este mult mai complicată. Respiraţia mi s-aoprit văzând cum un camion s-a „urcat” cu două roţi pe un perete al muntelui. Amalfi…plin şi în octombrie de vizitatori…Pornind spre sud din Salerno, de-a lungul ţărmului, priveliștea a devenit blândă, aproapeplictisitoare în comparaţie cu maiestuozitatea masivului carstic ce m-a delectat pânăatunci. La dreapta mea se întindea marea, care în ciuda ploii şi a norilor ce o coloreazăcenuşiu – transformând-o într-o oglindă opacă, lipsită de farmecul unui azuriu inocent – şi-a păstrat vraja misterului.Deşi vântul a răscolit frunzele şi stuful, asemeni sufletului meu obosit de alergări şipregătit pentru marile primiri, Paestum m-a copleşit. Oraşul lui Poseidon, aşezaregrecească construită în jurul anului 500 a.C. are şi în prezent trei temple (Hera, Poseidon,Atena) conservate, cu certitudine, doar prin bunăvoinţa zeilor.Sprijinită de o coloană antică ţi-am trimis, prin imensitatea spaţiului, fotografiatrandafirului singuratic, pierdut în nemărginirea istoriei. Cât de mult mi-am dorit să-i poţisimţi aroma! Johann Wolfgang Goethe a vizitat Paestum în 1787, deci la 25 de ani după redescoperirealui. Nefiind matematiciană, nu am să calculez după câţi ani m-au purtat paşii şi pe minesub umbra lăcaşurilor sfinte.Ar fi atâtea încă de povestit! Castelul del Monte, Ravena, Modena,Verona…

Istorie… literatură… artă…Pentru mine călătoria s-a dovedit a fi un pelerinaj al dorului după frumos, după ceea ceva rămâne de-a lungul timpului, după o valoare permanentă oglindită în sufletul nostru,ascunsă poate într-o mică scoică întredeschisă, din care, precum Afrodita, renaştemmereu…3488 Total Views 1 Views Today






Henriette Kakucs    9/2/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian