Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Locuri spirituale si orase din România : Mănăstirea Stănisoara , orasul Miercurea Ciuc

Mănăstirea Stănisoara

Situată in arealul orasului Călimănesti, pe malul stang al Oltului, la poalele masivului Cozia, la 10 km Nord de gara Călimănesti, sfanta mănăstire Stanisoara adăposteste 14 călugări care duc o viată de obste sub păstorirea staretului Laurentiu Popa. {nceputul vietii monahale a avut loc la inceputul secolului 15 cand in această zonă s-au retras primii pustnici de la sihăstriile Nucet si Ostrov care se aflau in apropiere. {n 1671, aici au venit si pustnicii Isaia, Neofit si Meletie de la mănăstirea Cozia (mult timp cunoscută cu denumirea Nucet – nume atribuit, se pare, după marile plantatii de nuci care existau in această regiune) care au intemeiat un schit (numit tot Nucet) cu o biserică din lemn. {n 1747, clucerul Gheorghe, cu sprijinul material al boierilor Anghel si Petru din Pitesti, a ctitorit biserica de zid cu hramul “Sfantul Gheorghe”, pe locul celei din lemn, si a construit cateva chili pentru călugări. {n 1788, turcii au jefuit si incendiat biserica si chiliile si au ucis o parte din călugări, schitul rămanand pustiit pană in 1803 cand aici s-au restras călugării Teodosie si Sava veniti de la o mănăstire de pe muntele Athos. Acestia s-au ostenit să zidească o nouă biserică in anii 1803-1807, cu sprijinul episcopului Iosif al Argesului. {n 1850, ansamblul monahal a fost mistuit de un incendiu si refăcut abia la inceputul secolului 20. Astfel, in perioada 7 august 1904-23 aprilie 1909 a fost rezidită biserica după planurile arhitectului italian Debona Apolloni prin grija episcopului Gherasim Timus si sfintită la 23 aprilie 1909. Biserica actuală, cu dublu hram – “Sfantul Gheorghe” si “Sfanta Treime” are o turlă octogonală pe naos si un pridvor deschis sustinut de patru coloane rotunde din piatră. Picturile murale interioare au fost realizate in 1948 de Dumitru Belizarie, iar ferestrele au frumoase vitralii cu chipuri de sfinti. {n 1917 o parte dintre chili au fost mistuite de un incendiu si refăcute ulterior. {n perioada 1937-1940 a fost construit paraclisul cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezătorul”. Pană in secolul 17, schitul a purtat numele Nucet, iar apoi i s-a atribuit denumirea Stanisoara datorită unei stane de oi aflată in apropiere. La această mănăstire se fac slujbe si pe timp de noapte, iar viata monahală este foarte severă (aici, niciodată nu se găteste cu carne).

Miercurea-Ciuc

Municipiu in partea central-estică a Romaniei, resedinta judetului Harghita, situat in Depresiunea Ciuc, la 655-730 m altitudine, la poalele de Vest ale Muntilor Ciuc si cele de Est ale Muntilor Harghita, pe stanga raului Olt, la intersectia paralelei de 46⁰23’ latitudine nordică cu meridianul de 25⁰48’ longitudine estică. Din punct de vedere demografic, Miercurea-Ciuc face parte din categoria municipiilor mici, cu o populatie de 41 540 locuitori (la 1 ianuarie 2011), din care 19 900 locuitori de sex masculin si 21 640 feminin. Dacă raportăm numărul total al populatiei municipiului la suprafata orasului in intravilan (11,1 kmp) rezultă o densitate de 3 742 locuitori pe kmp. De-a lungul existentei sale, Miercurea-Ciuc a inregistrat o cresetere permanentă a numărului de locuitori, de la 250 de personae in 1721 (cea mai veche statistică), la 3 701 locuitori in 1912, 4 807 suflete in 1930, 6 143 locuitori in 1948, 11 996 persoane in 1956, 30 939 locuitori in 1977, 46 228 in 1992 si 42 028 locuitori in 2002 (toate aceste date sunt inregistrate la recensămintele populatiei). Din punct de vedere etnic, la recensămantul populatiei din 18 martie 2002, din totalul de 42 029 locuitori, 34 359 persoane erau de etnie maghiară (81,8%), 7 274 romani (17,3%), 262 tigani (0,6%), 67 germani (0,2%) s.a. Miercurea-Ciuc dispune de o statie de cale ferată (inaugurată la 5 aprilie 1897) si este un important nod rutier al tării. {n municipiul Miercurea-Ciuc sunt mai multe intreprinderi in cadrul cărora se produc caroserii pentru autovehicule, remorci si semiremorci, masini si utilaje pentru industriile forestieră si materialelor de constructii, piese de schimb pentru tractoare si masini agricole, aparate, dispozitive si instrumente medicale si de laborator, mobilă, confectii, tricotaje, articole ceramice de uz gospodăresc si ornamental, ambalaje usoare din metal si din material plstic, articole de imbrăcăminte pentru lucru, produse alimentare etc. {n municipiul Miercure-Ciuc mai functionează o statie de imbuteliere a apelor minerale. La Miercurea-Ciuc isi desfăsoară activitatea Universitatea privată “Sapientia” (continuatoarea din 1986 a Institutului de ivătămant superior inaugurat in 1976), acreditată prin legea nr. 58 din 2012, cu patru facultăti si 3 000 studenti, Muzeul secuiesc al Ciucului, inaugurat in 1930, cu sectii de arheologie si istorie, etnografie, artă plastică, stiintele naturii, Galeria de artă “Nagy Imre” (fundată in 1973), o bibliotecă judeteană (fundată in 1950) cu peste 242 000 de volume, un patinoar artificial cu 4 000 de locuri, inaugurat in 1970, o casă de cultură (1963) s.a. Miercurea-Ciuc este un important centru touristic si balneoclimateric (statiunile balneoclimatrice Harghita-Băi si Jigodin-Băi).
Istoric. Cele mai vechi urme ale activitătii umane din arealul actual al municipiului Miercurea-Ciuc au fost descoperite in localitatea componentă Jigodin-Băi unde au fost identificate vestigiile unei asezări de la sfarsitul Epocii bronzului, apartinand culturii materiale Noua (secolele 14-12 i.Hr.) din care s-au recuperat vase ceramice de culoare neagră, rosie si portocalie, bogat ornamentate cu motive geometrice. La Jigodin-Băi a mai fost scos la iveală un complex de fortificatii dacice din secolul 1 d.Hr.. Localitatea Miercurea-Ciuc apare mentionată documentar pentru prima oară, ca targ, in anul 1427 si apoi ca oras liber (oppidum) la 5 august 1558. {n Evul Mediu, Miercurea-Ciuc a fost un important centru politic si cultural si resedinta unui scaun secuiesc. {n 1661, localitatea a fost devastată de oastea turco-tătară. {n a doua jumătate a secolului 18 a fost sediul unei unităti militare grăniceresti, in 1878 a devenit resedinta judetului Ciuc, iar la 17 februarie 1968 resedinta judetului Harghita. La 27 iulie 1979 a fost declarat municipiu, iar in prezent are in subordine administrativă 3 localităti componente: Ciba, Harghita-Băi si Jigodin-Băi. {n 1959, localitatea }umuleu-Ciuc a fost inglobată in cadrul orasului, astăzi fiind cartier al acestuia.
Monumente: cetatea Mikó, de fapt un castel rezidential construit in anii 1611-1623 (inaugurat la 26 aprilie 1623) pe cheltuiala lui Hidvegi Mikó Ferenc (consilier al principelui Gabriel Bethlen) si reconstruit in 1714-1716, cu turnuri de apărare, in prezent adăpostind Muzeul Secuiesc al Ciucului; biserica mănăstirii franciscane, construită de Iancu de Hunedoara in 1444-1448 si demolată după avarierea gravă provocată de cutremurul din 14 octombrie 1802 si reconstruită in 1804-1835 in stil neoclassic cu puternice influente baroce. {n această biserică se păstrează statuia Sfintei Fecioare Maria (2,27 m inăltime) făcătoare de minuni, sculptată in lemn de tei in anul 1515; biserica romano-catolică “Sfanta Cruce” (1751-1758), in stil baroc; capela “Sfantul Anton” (1661, cu transformări din 1750-1773); biserica romano-catolică “Sfanta Treime” (secolul 15), in stil gotic cu modificări baroce din 1707 si turn din 1800 aflată in localitatea componentă Jigodin-Băi; clădirea fostului sediu al scaunului Ciuc (1780), azi spital; clădirea fostei garnizoane de grăniceri (1786); clădirea fostului liceu romano-catolic (1727), azi orfelinat; clădirea Primăriei vechi (1884-1888), azi sediul Prefecturii; clădirea Tribunalului judetean (1892-1905), in stil eclectic; biserica ortodoxă cu hramul “Sfantul Nicolae” (1929-1935), in stil bizantin, cu picturi murale interioare realizate in 1936 de Dumitru Belizarie, sfintită la 8 noiembrie 1936 si reparată in 1988-1990 (in 1994 a devenit catedrala Episcopală); biserica ortodoxă “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” (1930) construită după planurile arhitectului Ferenc Berek; clădirea liceului “Marton Aron” (1909-1911); casa de cultură a sindicatelor (1986); patinoarul artificial “Vakar Lajos” (1970); biserica romano-catolică (2000-2003) construită după planurile arhitectului Makovecz Imre s.a.



Nota Observatorul :

rubrica de Dan Ghinea din Toronto








Dan Ghinea    8/23/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian