Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Catrene coraligene

Rea de gură

Prin vecini limba și-o plimbă
Și-i calcă pe bătătură.
Are-un vierme rău la limbă,
Că n-o poate ține-n gură.

Remediu miraculos

Deși una la părinți,
De urât și-ieșea din minți.
Prinse-un înger s-o alinte
Și se limpezi la minte.

Vânzătoare cu lipici

A văzut-o la tejghea
Și a prins lipici de ea.
Ea-l lăsă cu ochii-n soare:
„Marfa nu e de vânzare”.

Dacă nu se discută, de ce nu se aplică?

Toată lumea înțelege:
Legea-i dură, dar e lege.
Singurul motiv de ceartă:
Când e ea literă moartă?

Mituire

Un creștin, la spovedire,
Preotului, ca pârghie,
I-ar fi dat de-o liturghie,
Dar și-un pic de-aghesmuire.

După divorț

Stătea ca pe mărăcini,
Iar de când e slobodă,
Umblă hojma prin vecini
Ca vodă prin lobodă.

Armonie

Gura satului îi lasă:
Nu-i prilej să-i hârâie.
El, cocoșul, cântă-n casă,
Ea, găina,-l cârâie.

Sună clopotele-a nuntă

Un făt-logofăt și-o fată,
Cum dau grâul la lopată,
Nu se-ntrec și nici se-nfruntă.
Sună clopotele-a nuntă.

Omnis sua secum porto

N-are casă, ca și cucul,
Sipet n-are, să i-l spargă.
Își ia traista și ciubucul
Și se duce-n lumea largă.

Capitalism feroce

Nu mai vru, de oboseală,
Să mai stea pe pricopseală,
Să se-nfrunte cu toți tâmpii,
Drept care-și luă el câmpii.

Leac de frică?

Unul avea limbă lungă,
Altul avea mână lungă.
Când au dat să le scurteze,
Erau ambele-n proteze.

Sustragere de atenție

Stă stăpânul la taifas
Cu doi tineri de pripas.
Preacinstite gospodar,
Ți-a intrat lupu-n coșar.

Urare basarabeanului de Centenarul Marii Uniri

Să te faci luntre și punte:
Punte ca s-ajungi la munte,
Luntre ca să ieși la mare
În străvechile hotare.

Omuleții cu ochi albaștri

Să te-ascunzi și printre aștri,
Tot te văd: au ochi albaștri.
Să vorbești în șoaptă, -n stup,
Te-aúd: au urechi de lup.

Lup deghizat

Oaie-am fost c-am conversat
C-un lup în piele de oaie,
Care, sigur, m-a turnat
Și de-atuncea-s la pârnaie.

Unui ciobănaș tembel

Cârd aveai fără pereche
Și-ai rămas c-un smoc de lână.
Nu te lăsa pe-o ureche,
Nici închide lupu-n stână.

Disproporție

Are-o foame ca de lup,
Are-o gură ca de lup,
Doar stomacu-i ca de broască.
Dă-i un pic și-o să plesnească.

Din ceață-n ceață

Cât ne-a ros și-ntors grumazul
Viitorul luminos!
Acum s-a schimbat macazul :
Viitor – yes! Dar … cețos.

Picătura chinezească

Azi o țâră, mâine-o țâră
De venin, năduf și pâră,
Pân’ a picurat … cu ciurul
Şi a scos din el mahmurul.

Salvatorul

Mai să deie ortul popii.
Dându-i ea pe buza gropii
Miere, unt, iaurt, cafea,
L-a făcut de-a prins maiá.

Cine îi provocă pe protestatari?

Tot guvernul faimă cată.
La o lună, la un an,
C-o măsură hazardată
Scoate oameni pe maidan.

Boală din născare

E mai rău decât un câine,
Nesimțit și disolut?
Nu-i de ieri, de azi, de mâine:
De când mă-sa l-a făcut.

Verde-n ochi

Tot umblând noi cu mănuși,
Ne-a luat de lătăuși.
Să-i scoatem odată voalul:
Geaba târnosești mangalul.

Vremea, reaua, și mantaua

Nu c-ar fi indispensabil,
Confident în vreo rețea,
Gigolo, straj imutabil.
E manta de vreme rea.

Când n-o cauți și-o găsești

Nu credea, om fără griji,
C-o s-ajungă la covrigi.
În tocmeala cu licheaua
Și-a găsit cu ea mantaua.

După vânt - și comportarea

Cât e liniște și pace,
Șarturi nu-s mai eficace.
Cum te văd că schimbi daraua,
Cum și-ntorc și ei mantaua.

Tu-ți faci cel mai mare rău

Nimeni nu-i să deie seama
Cum îți iese ciorbița.
Ce ți-o faci cu mâna ta
Lucru manual se cheamă.

Din culisele operațiunilor secrete

Știri din seifuri grele scoase –
Un infarct de miocard:
Manuscrisele nu ard.
Manuscrisele sunt arse!

De neprețuit

Orice lucru-i un obleț,
Numai omul seamăn n-are.
Pentru că-i de mare preț,
Nu se scoate de vânzare.

Nu te fure aparența

Poți fi mare ca statură
Și minuscul ca natură.
Hoțul strigă-n gura mare
Că vor hoții a-l prădare.

Ahtiat după mărire

Mic la stat, realizare,
Când se plimbă, calcă-a mare.
D’apoi să mai fie-nalt,
S-ar da stâncă de bazalt.

Tot gâscă, dar altă gâscă

Oponenții ce-au mai râs că
Artă nu-i tot ce se scrie:
Poezia-i poezie,
Epigrama-i … altă gâscă.

Stană în timp

Una-i marmură de rece,
Alta rece e ca gheața.
Gheața s-a topi și-a trece.
Va rămâne … fortăreața.

Duelurile de altă dată

Duelgiul avea tartori
Pentru cazuri hemofage.
Azi nu mai trimite martori.
Fără martori astăzi trage.

Răzbunare

O vecină arțăgoasă
Venea pe nepusă masă,
Dar când da de masa pusă,
Mai că n-o mai vedeai dusă.

Plâns de ochii lumii

Are-un cântec plângăcioasa:
N-are ce pune pe masă.
Însă, când întinde masa,
Te scoate masa din casă.

Nagâț

Are casă, are masă,
Are cine-i pune masa,
Are ce pune pe masă…
El la restaurant ia masa.

Mascaradă

El cu mască, ea cu mască,
Cât pe ce să o-ndrăgească.
Când i-atinge șoldul masca,
Parcă-i cunoscută … vasca.

Autorului pistolului-mitralieră ”Kalașnikov”

Cum le curmă altor viața
Renumitul automat,
Ar putea, umblând cu cața,
Să-și facă și-autorul mat.

Mintea de pe urmă

Călca șarturi, lucruri sfinte,
Rămânând adesea platcă,
Dar, când a mai prins la minte,
El a revenit la matcă.

Curg din cornul abundenței…

Toți cu pumnu-n piept se bat că
Vom trăi-n curând regește,
Iar poporul rătăcește
Ca un roi fără de matcă.

Măsură asiguratorie

Ce-i făcu, temutul tartor,
Oponentului, aubaul?
Cum trecea-n proces ca martor,
I-a luat de-odată maul.

Legat butuc

I-au pus lacăt greu la gură,
Straj i-au pus o matracucă,
Iar de-așa spăimântătură
I s-a pus părul măciucă.

Basarabia orfană sub regimul sovietic

După ce c-o deportase
Și-o lăsase văduvă,
Te întrebi cum de-i intrase
Frica până-n măduvă?

Nu da vrabia din mână

N-a ținut vrabia-n mâini –
Taie frunză-acum la câini
Ba prin târg, ba prin bazar.
Nu-i nici cal și nici măgar.

Primul și ultimul dialog cu moartea

-Moarte codobatură,
Nimeni nu te satură.
Un’ mi-i băutura?
Un’ mi-i udătura?
-Omule, flămândule,
Zilele pierzându-le,
Trăitu-ți-ai traiul,
Ți-ai mâncat mălaiul!

La ora când se tem și de umbra lor

Doi moșnegi văd: pe cărare
Una cu coasa-n spinare.
Cocoșatul se-ncârligă:
-Am pus-o de mămăligă!

Sunau clopotele-a nuntă

Creștea fiul ca din apă.
Ici și colo – câte-o trapă,
Doar că,-n loc să fie mire,
A intrat la mănăstire.

Pedeapsă binemeritată

Cum se bagă-n vorbă
Ca măraru-n ciorbă,
A dat, ifosard,
Cu oiștea-n gard.

Prutul

Lamă-n carne vie
Veșnic împlântată.
Ne stă mărturie
Sârma cea ghimpată.

Sari ca țapul,
Nu te-mpunge ca berbecul

Greu de deslușit gargara.
Cică,-n loc să sară bara,
El a dat cu capu-n bară
Și s-a făcut de măscară.

Coadă mare la bistrou

N-are când să stea la coadă.
Ce atâta tevatură?
A-nceput setea să-l roadă
De-i crapă măseaua-n gură.

La dietă, frate

El – cu gândul la plăcinte,
Ea – să-l vadă suplu-ar vrea.
Îi dă vreo doi bobi de linte,
Cât ai pune pe-o măsea.

Cum e Tanda, așa-i și Manda

Neștiind ce hram o fi să poarte,
Mama-și ia feciorul pe departe.
Nici el vrea să-i spună taina (fiul)
Și-i măsoară vorba cu-mblăciul.

Modestie

Fin reper al simțului estetic,
Sala-ntreagă-aplaudă frenetic,
Doar soprana-și tăinuie bravura,
Fericită că și-a dat măsura.

Firmă mare – grijă mare

Firma sa să nu falimenteze,
Hotărâse să se-asocieze.
De când a intrat în hora mare,
E legat de mâini și de picioare.

Dumnezeu își dă, da-n traistă nu-ți pune

Firma cum mergea la trap,
I-a pus Domnul mâna-n cap
Și de-atunci, grație Lui,
O ține-a galopului.

Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște

Prieten bun la bine, la nevoi,
Din intrigi vagi scoțându-l nu o dată...
Ajuns la vârf, c-o ciurdă de slugoi,
L-a aruncat ca pe-o măsea stricată.

După merit

Mama răscolește focu-n vatră.
Șod, Grivei o latră ca pe-o loatră.
Ea, la cât de pară-i friptă și de jar e,
Îi măsoară-ojogul pe spinare.

Intenție nereușită

Admiram temeritatea
De-a fi dat mâna cu moartea.
Când m-am dus să-l văd, ciclopii:
-Stop! A dat azi ortul popii.



Expediate pe 18.03.2019.





Nicolae Mătcaș    3/19/2019


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian