Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Delicii Epigramatice

Peruzeaua și cheresteaua

Să ai tu odoare-n casă,
Cuarț, safire, peruzea,
Nu poți să-ți găsești mireasă,
Dacă nu ai cherestea.

Catena și șatena

Latră-un câine la o jupă
Parc-ar vrea lanțul să-l rupă.
De lătratul câinelui
Nu se rupe lanțul lui.

.Momentul și renitentul

Cum zbura ca o zvârlugă
Un asin cu car cu tot,
Brusc frână: „Pas, nu mai pot
Să fiu slugă la dârlugă!”

Beția și trezia

Rău cu bine se-ntrețese.
Unul vine, altul trece.
Să te-mbeți poți de succese,
Numai nu cu apă rece.

Gura și scriptura

Popă gureș, vorbe-alese,
Zice-o pildă din scriptură:
Nu-i păcat ce intră-n gură,
Ci doar ce din gură iese.

Exedra și catedra

Alergam pe câmp ca tâmpii:
Un nou film rula-n exedră.
Azi și profa bate câmpii,
Doar că-i bate … la catedră.

Trezirea (din hibernare) și spilcuirea (pentru plimbare)

Iarna-n prundul din răstoace
Își ascunde din cojoace.
Un arici plimbarea-și face,
Dichisit la patru ace.

Sapa și apa

Un vecin pe altu-l sapă
Zi de vară până-n seară.
I-a tot dat apă la moară,
Până l-a băgat la apă.

Vizibilitate și opacitate

Nici bunghindu-se la poartă,
Nici pitici pe encefal
Și nici ochelari nu poartă,
Da-i cu ochelari … de cal.

Hoț căutător de aur

A scos morții din morminte
(Aveau gură aurită!)
Și-a zdohnit. Moarte subită:
Morții n-aveau niciun dinte!

Cu pitici, cu mâncărici

El, cu gărgăuni la cap,
L-au băgat la mititica.
Gură spartă, nevestica,
Stă la rece: la zdup(ac).

Elefantul și gurmandul

Se vorbește-apetisant
C-ar mânca și-un porc, grăsuț.
Unde-un porc?! Un elefant,
El având stomac de struț.

Cerul și ciritelul

Ce-o fi fost că, pe la coasă,
Nu-i erau toți boii-acasă?
Mai să crezi că-n ciritel
Îi căzu cerul pe el.

Ilotul și înotul

Ani de zile, săptămâne
Cată toți ziua de mâine,
Numai el, printre năieri,
Caută ziua de ieri.

Creatorul și imitatorul

Creatorul, cum nu-l iei,
O aduce din condei.
Un captiv (și nu doar persic!)
Se cam dă pe după piersic.

Târâtura și-arătura

Cum să fii tu bună gazdă
Pentr’-un cal și-o târâtură ?
Calu-l mai aduci la brazdă,
Ea o ia pe arătură.

Întâlnitul și bârfitul

Un flăcău și-o domnișoară
Au căzut ca-n clapcă cioara.
Se-ntâlniră doar aseară
Și-au aflat târgul și țara.

Podul și glodul

Nu-i nici orb și nici schilod,
Și nici fan coruptului,
Dar, cu darul suptului,
A căzut din pod în glod.

Aparența și inconsistența

Proba ta cu șarm de galbă
Nu vrea nimeni s-o suporte,
Fincă argumentul forte
E cusut cu ață albă.

Ochii lui și … dumnealui

Se uită c-un ochi la gaie
Și cu altul la tigaie.
Nu zic bai de ochii lui,
Dar îmi place … dumnealui.

Plinul și destinul

Nu-i plăcu la crâșmă vinul:
-Nu mai trec câtu-i aminul!
Zgoada-i hotărî destinul:
Acum face-acasă plinul.

Trăpașii și urmașii

Mână moș Ion trăpașii.
-Hai, surelu’! Hai, buiac!
Să mai văd ce-mi fac urmașii,
Că-mi cam intră vremea-n sac.

Zgârcitul și cerșitul

Soțul – soaței, necăjit:
-Cum să-ți deie, măi nevastă,
Că, la cât e de zgârcit,
Ar muri cu pâinea-n traistă.

Fântâneaua și găureaua

Chiar așa să fie oare:
Faci mai lesne-un puț în mare
Decât un zgăuaș doar, șui,
În punga zgârcitului?

Vremuirea și bușirea

Omul de-ar putea, bădie,
Ar buși-o-n colivie:
Vremea toate le găsește
Și pe toate le topește.

Nectarul și amarul

O fi el nectar zeiesc,
Dar efectu-i pământesc:
Tu îl bei, vinul, de bun,
Și el te face nebun.

Staza și ipostaza

Cu ambrozie, nectar,
Câte-un țoi, câte-un pahar,
Și-a băut el trinitatea:
Punga, mintea, sănătatea.

Înțeleptul ține pieptul

Când îți iese-un leat cu plinul,
Cofă că-i sau păhărel,
Tu să fii cel ce bea vinul,
Nu-l lăsa să te bea el.

Veninuri de leac

Eternel la orice casă
Adevăr – să ți-l inculci:
Vinul bun, soața frumoasă
Sunt două veninuri dulci.

Să n-o pați precum brotacul

Nu te-mbeți nicicum cu olmul.
Vinul, chiar de-i tulburel,
Nu-l beau boii, îl bea omul,
Dar … doar cât încape-n el.






Expediate către „Observatorul ” la 19.02.2018.





Nicolae Mătcaș    2/21/2018


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian