Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Memoria istoriei - Canada 150 : Românii sunt de peste un secol în Canada (Partea a 3-a)

Imigratia după Primul Război Mondial în America de Nord (continuare)

Şcoala românească a avut un rol semnificativ pentru comunitate. Înainte de 1950 existau numeroase instituţii care funcţionau pe lângă biserici fără a fi şcoli religioase. Acestea fiinţau în prelungirea şcolilor publice cu scopul de a instrui în limba română pe copii imigranţilor. Un alt loc important în păstrarea vieţii comunitare şi a identităţii de neam a fost asigurat de ziarele româneşti din America. Cea mai veche publicaţie a apărut în Cleveland în 1906 sub îngrijirea preotolui Moise Bâlea şi s-a numit America. Ziarul a continuat să funcţioneze cu apariţii bilunare până în zilele noastre.

Viaţa imigranţilor români s-a schimbat semnificativ la jumătatea secolului XX fiind deja la schimbarea a două generaţii. S-au produs mutaţii în viaţă instituţiilor şi organizaţiilor s-a realizat o îmbinare a tradiţiilor în viaţă comunitară care a devenit mult americanizată. "Tot mai adesea liturghia se oficiază în engleză. Consiliile bisericeşti şi ale societăţilor se desfăşoară în engleză…dar important este faptul că (românii – n.a.) fac parte din aceste organizaţii. Şi tot importantă este dorinţa lor de a-şi cunoaşte fondul etnic-moştenirea românească".

Mai târziu însă, instalarea comunismului după cel de-al doilea război mondial a uzurpat temporar legăturile românilor cu ţara. Istoria lor este pe cât de zbuciumată pe atât de interesantă. Ei au încercat să îşi conserve tradiţiile şi limba. Absenţa unei instituţii de prezervare a culturii limbii a determinat modificări semnificative ale limbii care s-a transmis oral. Iată câteva mostre din lucrarea scrisă de Anca Hartular "Mergem la America".

Un interviu realizat cu NB născută în America din părinţii români care a vizitat ţara în 1968 ilustrează faptul că limba română s-a transmis destul de eficient. "Io, când am fost de şase ani am vorbit numai româneste, că părintii-o fost născut în ţară. Au venit…s-aşa am vorbit româneşte; când m-am dus la şcoală o trebuit să-nvăt engleză. Mă gândeam acuma…ştiu limba bine destul ? Că în ţara asta dacă vorbeşti cu cineva româneşte şi îţ uiţi o vorbă, foloseşte vorba americană, ştii?"
MM, născută în America, consideră că limba română îi exprimă mai plenar sentimentele.
"Când mă mânii mă mânii în rumâneşte..Păi aia o fost limba care-o-nvăţ dintâi!…, Vorbele, vochiabulari al nost, care-i anglazeste, nu-i aşa de avansat cum îi la estea care îs născuţi cu anglazeste în casă. Asta-i ce…a fost greotatea ai mai mare a lui Geari (Gary, fiul ei). În toată ziua el a pus gândul..să-nvată trii vorbe dan alea, englezeaste. Iel vorbeşte acuma..! ştie, că gândesc că e fratele meu, atâtea vorbe ştie omul asta. Şi ştie cum să le foloseşte!"
MF născută în Banat a dus cu ea un întreg repertoriu de balade şi cântece româneşti în America. Ocaziile la care aceste cântece şi poezii erau rostite erau de obicei nunţile şi botezurile.

Frunză verde de nedai
Tinerică maică mă dai
Şi la soacră căpătai
Şade-m vatra şi mă latră
Că nu-s bărbată că s-alalta
Şi mă mână la saserat
Tot c-un cane de cumnat
Saserai cât saserai
Rău la mâna mă tăiai….

AB a dus în America reţetele culinare tradiţionale cu care a reuşit să impresioneze de-a lungul timpului pe toată lumea. "Sarmale dacă vrei să faci nu poţi să faci în ziua când vrei! Trebuie întâi să-t pragatesti frunzele..din varză. S-apoi s-o opăreşti o ţâr. Şi tăi frunzele în apă vro câteva zăli să nu să rupă. Iei carne de vită şi de porc şi le pui la un loc cu sare, piperi şi pipearcă. Şi pui ceapă multă. Şi pui rais(orez). Şi o ţâră de ai. Toate la un loc. Le pui po farfurie mare. Apoi împli frunzele. Dacă vrei să fie bune trebuie să pui s-o ţâr de şuncă."
Autoarea culegerii de interviuri a preluat textele în forma lor originală pentru a ilustra o anumită fază de vorbire a limbii române. Este remarcabil faptul că, dincolo de anumite stângăcii fireşti, limba română a fost transmisă coerent din generaţie în generaţie.


Surse:
• Leuca, Mary Imigraţia românească în America în Hartular Anca Mergem la America, Editura Fundaţiei Culturale, Bucureşti, 1996.
• Patterson, G. James. Romanians, The Encyclopedia of Canada's Peoples. P.R. Magosci, Ed. Toronto: University of Toronto Press, 1999.





Luiza Mureseanu    5/14/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian