Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Vizite in tară : Muzeul National Cotroceni

Muzeul National Cotroceni este o institutie de cultură axată pe reflectarea istoricului ansamblului Cotroceni, pe evolutia si transformările sale, survenite de-a lungul timpului.

Partea medievală a Muzeului National Cotroceni este reprezentată de spatiile construite în timpul domniei voievodului Serban Cantacuzino (1678-1688). Între 26 mai 1679 si 24 august 1682 - date aflate în inscriptia de pe ancadramentul usii bisericii si în aceea aflată lângă fresca ctitorilor - au fost ridicate biserica, chiliile, casele domnesti, ansamblul acestor constructii formând mănăstirea Cotroceni.

Actualmente în cadrul muzeului pot fi vizitate cuhnia (bucătăria) mănăstirii Cotroceni, trapeza (sala de mese) si câteva chilii, ca si pivnita mare a caselor domnesti, spatii reprezentative pentru tehnica de constructie si pentru arhitectura românească de la sfârsitul secolului al XVII-lea.

Începutul epocii moderne a fost marcat în anul 1821 de asezarea pe platoul Cotrocenilor a taberei lui Tudor Vladimirescu, iar în timpul revolutiei de la 1848, oastea otomană condusă de Fuad-Efendi a ocupat mănăstirea Cotroceni. Domnia lui Barbu Stirbey (1849-1853) s-a dovedit benefică zonei, domnitorul facând din casele domnesti resedinta sa de vară.
Un moment de referintă din istoria sec. al XIX-lea l-a constituit domnia lui Alexandru Ioan Cuza, resedinta domnească de la Cotroceni devenind în 1862 cadrul discutiilor si deciziilor care au marcat domnia reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza.
Istoria regalitătii din România este legată si de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern -Sigmaringen folosind din iunie 1866 casele domnesti. Din initiativa sa, în anul 1893, (pe locul fostului palat domnesc - dezafectat în mare parte - a început constructia unui nou palat destinat mostenitorilor coroanei - principele Ferdinand si sotia sa principesa Maria. Arhitectul francez Paul Gottereau a ales pentru noul palat o rezolvare originală care îl individualizează, fiecare interior încercând să recompună din punct de vedere decorativ, un stil supus rigorilor istoriste. Asa, de exemplu s-a păstrat într-o formă nealterată de interventii ulterioare, ansamblul Holului de Onoare, compozitie decorativă ce aminteste de Opera din Pari, realizată de Charles Garnier, în stilul neoclasic francez.
La primul etaj se află Sufrageria Germană decorată în stilul neorenasterii germane si restaurată conform conceptiei decorative din perioada Gottereau. Urmează Salonul de Vânătoare, decorat în stilul neorenasterii italiene, Salonul Florilor, a cărui decoratie murală reprezintă optiunea arhitectului restaurator si Biblioteca regelui Ferdinand, spatiu care nu a necesitat mari lucrări de restaurare.

Marele Salon de Receptie reamenajat între anii 1925-1926 de către arhitectul român Grigore Cerchez în stil neoromânesc, se învecinează si se continuă stilistic cu Sufrageria Regală Cotroceni.
La etajul al II-lea al muzeului se pot vizita apartamentele familiei regale si anume: Salonul Oriental folosit initial de către regina Maria ca atelier pentru pictură si pirogravură, urmat de Apartamnetul Regal, Salonul Henrich al II-lea si Apartamentul Francez. Mai poate fi vizitat Dormitorul Reginei Maria, restaurat conform variantei din 1929, Salonul Norvegian si camera copiilor realizată în stil francez.
Între anii 1949-1976, Palatul Cotroceni si-a schimbat destinatia, devenind Palatul Pionierilor. După cutremurul din 1977, datorită distrugerilor suferite, au început lucrările de restaurare care au durat 10 ani.
În anul 1984, din ordinul lui Nicolae Ceausescu a fost demolată biserica mănăstirii Cotroceni, aflată în curtea interioară a palatului.

Începând cu 12 iulie 1991, prin hotărâre guvernamentală, în aripa veche a Palatului Cotroceni functionează Muzeul National Cotroceni, deschis publicului vizitator la 27 decembrie 1991.

Astăzi, Muzeul National Cotroceni, este o institutie culturală de prim rang, în peisajul cultural al Bucurestiului, unde au loc importante evenimente culturale - expozitii, concerte, lansări de carte, dezbateri si simpozioane, toate purtând pecetea strădaniei unui colectiv animat de dorinta de a pune în valoare o zestre culturală natională de exceptie.

Am avut bucuria ca la o recentă vizită in Bucuresti să admir acest loc plin de istorie pe care vi-l recomand si d-voastră,




Constantin Popa    5/9/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian