Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Poezii crestine

RANA ÎN LUMINĂ

De m-as uita în rănile adevărate
as vrea în burta mamei să fi mas,
căci rană-ti sunt, si sângerez păcate,
si cui îti sunt, si-n rana ta, popas –

si umbrei mele, nu îi sunt stăpânul,
si unde cade, n-am putere, n-am,
să-I tin Dumnezeirii tale, spinul,
cu năruitul suflet, să-ti fiu ram –

de as privi în rana de lumină,
as vrea o vesnicie să fiu lut,
să nu cumva pe Tatăl să-l sărut,
pe rana Dumnezeului din tină –

atunci sărut doar rana din icoană
si nestiut, as vrea să fiu pământ,
pe care picuri dragoste din rană
si arde-n turmă, fără un cuvânt…




ICOANA SFINTEI PARASCHIVA


Icoană cu ochii de mare,
Pe mările tale colind,
Doar lacrimi, lumină de sare,
De lacrima ta mă tot prind –

Si lacrima ta-i o colindă,
Surâsul amar o-mpăcare,
Cu lacrima, ciob în oglindă,
Ai inima bulgăr de sare –

Si apa, si valul, si pleoapa,
Din clopotul ei se adapă,
Si marea de lacrimi ti-e groapa,
Si eu – lumânarea pe apă –

Se vede de sus o tăcere,
Si-o liniste-n care se-aud
Cum cad picături de-nviere
Pe crestetul pruncilor crud…

Ciobită, tăiată, răbdată,
Lumină pe care am scris
Cu sânge pe-o candelă-fată,
Cu focul pe ochii de vis,

Când tu m-ai salvat, te-am ucis…



ATÂT S-A DAT

Atâta a fost dat. Doar cerul gol. Pământul
Pe care-ti calci în liniste cuvântul.
Copacii verzi. Si râul limpede ca aerul în crengi.
Si Ioan pe mal, înfăsurat în cergi
La mijloc.

Si Ioan botează omul, sau chiar pe Dumnezeu l-a botezat?

Multi zic că botezat a fost Iisus cu duhul sfânt, si apă.
Că Fiul e-n Treime întru Duh, si Tată,
Dar iconarul s-a gândit să pună-n loc
Un porumbel cu ghiocelul de lumină-n cioc:

Atâta a mai fost. O pasăre străluminând,
Înaltă.

Ioan nu a ridicat palate: pădurile i-au fost singurătate,
Mâncat-a miere de albine, doar, băut-a apă,
Si limba lui striga: “Lăsati păcatul,
Veniti si pocăiti-vă căci vine Altul”
Atât a jinduit din lume Ioan, să ia: Păcatul.

Atât a fost. Doar cerul. Si pământul gol pe cergi.
Copacii verzi. Si râul limpede ca sufletul pe crengi.

Atât a fost: pământ imaculat.
Pădure sfântă, cer apropiat.
Si apă.

Si Domnul a venit si a luat
Păcatul tuturor

Atât
Din toată inima, în orice timp,
Atât i-am dat.

Atâta a fost dat.
Si Ioan, prin cerul gol, atât s-a dat,
Trecea, în mâini cu capul retezat,
Printre copaci de sânge, îmbăiat,
Si gura-i de tărână se surpa în gând soptind:
“Păcat !...”.

CUTIA MILEI

Să pui doar lacrimi în cutia milei;
Bănuti de toamnă, despletite flori -
În timp ce sângele, afară, pe comori
Se va negocia, la pretul zilei -

Să nu pui niciodată nici-un sfant
Aici, lângă icoana afumată;
Lăsati măcar un Dumnezeu fără de plată,
Si flori usoare, neplătite-n pat, la dant -

Atunci e-atât de lină si pustie
Biserica în care o bătrână
Mai vede-un rest la toată lumea vie,
Un rest de flori, ce-i tremură în mână...

MÂNGÂIE-NE, DOAMNE

Mângâie-ne, Doamne, Tu, cununa vietii,
Sfinte, miluieste-ne pe noi,
Vino si ne unge zorii diminetii
Cu Lumina vietii de apoi –

Iartă-ne tot răul, dă-ne bunătate,
Bunule de suflete Păstor,
Tu esti Viata care viată ne împarte,
Vindecă-ne rănile ce dor –
….
Bunule Părinte, Fiu al celor Sfinte,
Reazămă-ne crucea căpătâi,
Mila dă-ne noua, suflet de Părinte,
Si credinta-n Tine, mai întâi –

Uite, Doamne, cina ce-a jertfit Lumina
Pentru lăcomia de arginti,
Mielule pe cruce, n-ai stiut ce-i vina,
Iartă-ne părintii de părinti –

Leagă-ne, Prea Sfinte, lacrima de minte,
Inima trezeste-ne-o din somn,
Să îti fim copiii, tu ne fi Părinte,
Si iubirii, Blândul Nostru Domn –

Doamne, o minune, dă-ne, rugăciunea
Si răbdarea-n numele Tău Sfânt,
Inima cea frântă să îti bea minunea
Fapta să-ti aducă la Cuvânt –

Doamne Prea Puternic, suflete cucernic,
Tine-ne ispitele în frâu,
Pasii de Lumină să-Ti urmăm, si Sfetnic
Vesnic fi în fiii tăi de grâu –

Doamne, ne învată, să-ti urmăm povata,
Scaldă-ne în sfântul Tău Botez,
Dragostea si mila, Calea Ta si Viata
Să ne fie dragoste si crez

Îti cântăm Lumina ce ne spală vina,
Bunule si Sfânt Mântuitor,
Mângâie-ne, Doamne, când ne doare tina,
Si ne e de Tine-atât de dor

Suflete, slăveste, Domnul se găteste
Să îti vină-acum în ajutor,
Suflete măreste si pe româneste,
Sfintii care vin din viitor

Suflete, primeste Domnul Tău, cereste,
Bea din cupa lacrimilor lui,
Rugăciunea-ti fie pâine, vin si creste
Slava Tatălui si Fiului

Fratilor, din Tată, noi venim în tată,
Si plecăm la Domnul într-un gând,
Să –si înfese turma, pe Lumină, roată
Să-i mângâie sufletul plăpând

Fratilor, să plângem, lacrima cântare
Fie Dumnezeului de Sus,
Slabi de suntem, Doamne, lacrima-nchinare
Fie-Ti, Dumnezeule Iisus !


NU MĂ CREDE

Nu mă crede, Doamne, când mă închin
Când cersesc mila Ta,
Din fătărnicia mea de crestin
Numai lacrima mă va răscumpăra –

Rugăciunile mele de bine pot tine
Freamătul cărnii mele în frâu?
Numai Tu ai puterea de-a plânge odată cu mine,
Cerne-mă ca pe grâu!

Din sâmburele meu de păcat îmi arată
Calea spre mântuirea desertăciunii ce sunt,
Sufletul meu răzvrătit când te cheamă, te caută,
Atinge-l! Dăruieste-i răbdarea credintei, curată –
Învată-l să bată – precum în cer – aici, pe pământ!
Înainte de primul cuvânt,
Cu fiecare suflare
Si dincolo de mormânt,
Al Tău este, Doamne!



TIE MĂ ROG

Tie mă rog pentru fiecare miscare a mâinii,
Pentru puterea de-a pune pas lângă pas,
Calda bătaie si sfânta răbdare a pâinii
Inimii mele, inimii Tale le las –

Du-mă, Doamne-n chilie de timp tăinută,
Unde vei bate în mine cu toacă de lemn,
Domn al iubirii si lacrimii nerostită,
Si întru rostire, pecetea primului semn –

Căile Tale, care la tine vin toate, se cern,
Neurgisite, nevinovate, si mute,
Ca o copaie de stele născute si nevăzute,
Ninge-vor dulce peste orasele si satele lumii, etern –

Tie mă rog pentru fiecare miscare a mâinii,
Pentru puterea de-a fi slab în putere,
Si-n slăbiciune, fagurul tău de miere
Astăzi – durere, mâine-nviere – a pâinii

Si-nchide-mi ochii setosi să te vadă în noapte
Când îngerii toti se vor naste din vise, în somn,
O lumânare arzând în livada-ntre merele coapte –
Lângă desculte, urmele Tale de ceară, si Domn…



PE TINE TE-AU UITAT?

Învătătorule, pe Tine te-au uitat?
Asa nevinovat, asa curat,
Înapoindu-I Tatălui puterea toată,
Ca o ispită, pururi lepădată?

Sărmană cruce, ce ne mai spui azi?
Învată, suflete al meu, căzând
Numele Domnului în minte să îl lauzi,
Atât cât între tâmple-ti mai încape-un gând!

Si din Golgota noastră de păcat
Să-Ti multumim că Fiul răstignit
A suferit cât nici-un vinovat
În veci nu va avea de suferit!

Până când Domnu-ti va culege somnul,
Slăveste, suflete al meu, pe Domnul…



DE ZIUA TA

De ziua ta, copilul meu
As vrea
să ai în viată
Nu bogătie si palate
Îl rog pe bunul Dumnezeu să-ti dea
Atât cât să împarti cu alti copii care nu au,
Familie,
Casă,
Limbă,
Straie,
Muncă,
Sănătate –

Să nu fii singur niciodată!
Să-l cauti mereu
În cel mai slab ca tine
Mai bătrân,
Mai prizonier unui păcat păgân,
Mai însetat,
Mai chinuit de foame si furat,
Să-l cauti pe bunul Dumnezeu uitat!
Să-l cauti în prundul unui sat,
Să-l cauti în spicul ‘nalt de grâu,
Să-l cauti în apa de pârâu,
În suferinta unui învătat,
Să-l cauti în răul cel iertat,
În mine, care nu am să mai fiu!
Si când vei fi lovit mai rău si ispitit,
Când numai El, din lumea-ntreagă îti va mai rămâne de iubit,
Să stii că e aproape! L-ai găsit!

Atunci să-i pui
Sufletul tău lângă chilia lui,
Si să îi spui
Când iei
Împărtăsania albilor Lui miei:

“Ai grijă, Doamne, de copiii mei!”










Jianu Liviu-Florian    4/1/2017


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian