Poeme tarzii
Dorinta de pe urma.
Tu m-ai dorit din totdeauna
Si-a fost sa fie cum ai vrut,
Dorintei eu sa-i fiu cununa
Intr-un ianuarie trecut.
Dar, nu ti-a fost usor cu mine,
In viata-ti plina de nevoi,
Si-a trebuit sa-ti uiti de tine,
Ca sa ma aperi de gunoi.
Cercind sa faci un om din mine,
Te-ai tot zbatut si-ai patimit.
Ca mie sa imi fie bine,
Ai strins din dinti si-ai suferit.
Si-n clipele-mi de ratacire,
In mine, mama ai crezut,
Iar cind sa cad, cu-a ta iubire,
Tu, singura, m-ai sustinut.
Dureri si boli, chiar spectrul mortii,
Ce ai avut de indurat
N-au intinat, de-a lungul vietii,
Iubirea pentru-al tau baiat.
Dar unde-i el? Cum de nu-ti vine
De peste mari si peste tari?
Doar al tau singe-i curge-n vine?
De ce s-ascunde-n departari?
Sa urli ai vrea, amar stringind,
Ca-i dus in lume-nstrainit,
Si-acum stai singura, plingind,
Dupa odorul tau iubit.
Si vina-ti faci ca e plecat,
In sufletu-ti napastuit,
-Sa fie oare suparat ?
Of, Doamne! Cu ce i-am gresit?
- El stie doar ca il ador,
Ca-n lume n-am nimic mai drag,
Eu pentru el ma sting si mor,
Ca nu-mi mai trece-al casei prag.
Si lacrimi fata ti-au scaldat,
C-ai vrea sa stie ca-l iubesti
Si-l vei veghea neincetat
Din inaltimile ceresti.
Perpetuum mobile ... juvenil
Curga iubirea,
Intre in mine,
In minte, in suflet,
In singe, in vine!
*
S-o simt cum alina,
S-o simt cum rasfata,
In seara, in noapte
Si in dimineata!
*
Dar ea ma sufoca
Si-ncepe sa doara,
Ma plimba prin noapte,
Ma plimba pe-afara.
*
Ranind fara mila,
O biata paiata,
In seara, in noapte
Si in dimineata
*
Curga iubirea
Si iasa din mine,
Din minte, din suflet,
Din singe, din vine!
*
Acum sunt iar singur,
Acum mi-e iar bine
Si rid de iubirea
Ce se vrea-n mine.
*
Dar mintea mi-e goala,
Si gol simt in suflet,
Ceva imi lipseste,
Si lipsa-i un urlet.
*
Nori negri s-aduna
Si soarta imi plinge.
Bautura-i destula,
Dar nu-mi mai ajunge.
*
Viata mi-e schioapa,
Sihastra si doare.
Ora-i eterna,
Desi clipa-mi moare.
*
Toate-s rebuturi,
Totu-i defect,
Respir intuneric
Si asta nu-i drept.
*
Curga iubirea,
Din nou, intre-n mine,
In minte, in suflet,
In singe, in vine!
Lacrimi si furtuni
Vint vijelios vuieste,
Jos prin vai intr-un amurg,
Plesnind picaturi de ploaie,
Peste casele din tirg.
*
Fulgere brazdeaza cerul,
Ca lamele de cutit,
Trunchiurile trosnesc ude
Pe trotuarul pustiit.
*
Frunzele-si fosnesc arama,
Frinte-n freamat nemilos,
Dezgolind negre nervure
Pe fundalul ud, sticlos.
*
Rapaind in raiduri repezi,
Stropii s-au dezlantuit,
Venind valuri dupa valuri
Din vazduhu-nvinetit.
*
Aprig traznet tuna-n cerul
Greu de apa si de nori,
Bubuit ca de timpane-n
Corul ploii de viori.
*
Umbra prelunga-i pluteste
Pe peretii uzi si goi,
Rupt de-amor pe dinauntru
Iar pe-afara de puhoi.
*
Prin balti si pe frunze moarte,
Pasii alene il plimb,
O furtuna-i arde pieptul,
Alta il ingheata-n schimb.
*
Suflet mort in trup cu viata,
Nu mai poti dureri s-aduni,
S-acum plingi si plinge cerul,
Lacrimi tu, si el furtuni.
***
Amurg
Amurg de vis, al soarelui altar,
Din cer cobori pe riuri de clestar,
Cu aur si rubine, mindru crai,
Iar ochilor uimiti in dar le dai,
Bolti de margaritar.
*
Amurg zglobiu, neprihanit amurg,
Larma si ris aduci la noi in burg.
Argintul viu din case-l scoti la riu
Si se stropesc si-s toti uzi pina-n briu,
In apele ce curg.
*
Amurg de foc, incandescent tangou,
Vapai aprinzi in noi ca un ecou
Si negre umbre prin colturi intinzi,
Ca-n dar sa dai perechilor ce prinzi,
Navalnicul cadou.
*
Amurg cu flori, inmiresmat amant,
Impurpuri seara, tandru si pedant.
C-o boare delicata ca un fum,
O-nvalui si-o seduci cu-al tau parfum,
De amorez charmant.
*
Amurg prea scurt, ce vietile ne iei,
Te furisezi abil prin flori de tei,
Cu albe diademe sa-ncununi
Frunti dragi si obosite de batrini,
In parcuri, pe alei.
*
Amurg prelung, insingerat, temut,
Tu umbrele slutesti cu-al tau sarut.
Frumos, trufas dar niciodat’ spasit,
Pe veci vei fi al zilelor sfirsit
Si-al noptii inceput.
Perne moi
Nebarbierit, cu paru-aiurea,
Sta-n fata foii-ncremenit.
Ochii il dor, iar pieptu-i arde,
Dorinta creste-n el mocnit.
Pe-o canapea linga fereastra
In arcuiri si perne moi
Ingerului, fara pudoare,
Suvite-i cad pe sinii goi.
Nervos, carbunele-l framinta
Asuda, scrisneste din dinti,
Mai trage o dusca de vodca ;
Pare nebun, iesit din minti.
Ochii lui aprigi, ca de vultur,
Si-i repezii asupra ei,
Sa-i prinda formele rotunde,
Cioplite-n marmora, de Zei.
Ea, voluptuasa unduire
Cu priviri provocatoare,
L-anvaluit pe nesimtite
Cu-n farmec, ce pe el il doare.
Cu miscari repezi, sacadate,
Pe coala alba-ntruchipa,
Ispititoarea-i, calda muza
Ce-n perne moi se afunda.
Si rupse foaie dupa foaie
De munca lui nemultumit,
Caci, nu vedea nimic cu ochii,
Numai ce minte-a plasmuit
In van se-mpotrivii artistul
Si-a lui launtrice sclipiri,
Caci nu putu sa mai reziste,
Unei navalnice porniri.
In graba hainele-si arunca
Si se-mpreuna amindoi,
Intr-un amurg, artist si muza,
Amestecati prin perne moi.
Zburatorul
M-adun
din nou intr-un cuvint,
ca tu citind s-adormi si vezi,
c-apoi,
ma voi schimba-ntr-un gind,
ca-n visu-ti, vis sa ma visezi.
Si-ncet,
in boare m-oi preface,
suflindu-ma pe trupu-ti gol,
incins,
de visul meu ce tace
si-nfiorat de-al meu fior.
Si-n zori
cu buze umezite,
de sarutarile-mi tirzii,
sa-ngini,
gemind usor, "iubite,
deseara cind adorm, sa-mi vii!"
Lucian Dragomirescu
Toronto
N,B.
Adriana si Lucian sarbatoresc 40 de ani de casatorie .
Cei apropiati lor se bucura sa i sarbatoreasca si sa le ureze - Multi ani fericiti impreuna !
Lucian Dragomirescu
|
Lucian Dragomirescu 8/4/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.