România și Rusia: Ce luminã vine de la Rãsãrit?
Partea 1: Lecția lunii martie
Existã lecții în istorie care nu pot fi repetate fãrã consecințe absolut tragice. Atunci când lectia de istorie se amestecã cu ignoranța, sau chiar trãdarea, șansele de a repara moral o politicã decãzutã sunt inexistente. Trãdarea de țarã nu are nici o iertare.
În martie 1945, România intra pe direcția dominației sovietice prin instalarea guvernului Petru Groza. Instalatã în România la 6 martie 1945, în urma unei perioade de instabilitate politicã și presiuni internaționale puternice, noua direcție politicã avea sã aducã sfârșitul României monarhice și al democrației interbelice. România intra sub influența Uniunii Sovietice, iar guvernul de atunci, condus de regele Mihai I, nu mai era acceptat de cãtre Stalin. Dupã încheierea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial și semnarea Armistițiului, formarea unui guvern pro-sovietic era inevitabilã. În martie 1945, Uniunea Sovieticã a impus României înlocuirea guvernului conservator condus de generalul Nicolae Rãdescu, care nu era pe placul Moscovei. Astfel, sub amenințarea intervenției sovietice, regele Mihai I a fost forțat sã accepte numirea unui nou guvern, care sã reflecte interesele sovietice. Noul guvern a fost condus de Petru Groza, un politician român de orientare pro-comunistã, și a inclus membri ai Partidului Comunist Român (PCR), dar și ai altor partide „democratice”, în special Frontul Plugarilor și Partidul Social-Democrat. Deși guvernul includea și reprezentanți ai unor grupuri politice non-comuniste, influența Partidului Comunist a fost clarã. Guvernul Groza a fost un prim pas spre instaurarea unui regim comunist autoritar în România. Deși la început nu toți membrii guvernului erau comuniști, în urmãtorii ani Partidul Comunist a preluat controlul absolut asupra țãrii, iar celelalte partide politice au fost interzise sau restrânse. Guvernul Petru Groza a început sã aplice mãsuri represive împotriva oricãrei forme de opoziție. Partidele politice tradiționale și liderii lor au fost eliminați din viața politicã, iar multe persoane care se opuneau regimului comunist au fost arestate sau persecutate. În acest context, începând din 1947, a avut loc o intensificare a represiunii și a deportãrilor în masã ale celor considerați „dușmani ai poporului”. În decembrie 1947, sub presiunea autoritãților sovietice și a guvernului comunist român, regele Mihai I a fost forțat sã abdice, iar România a devenit republicã popularã, cu un regim comunist care a durat pânã în 1989. Abdicarea regelui a marcat sfârșitul monarhiei în România și consolidarea puterii Partidului Comunist. Trebuie remarcat cã la începutul acestor mașinațiuni, dupã 1944, partidul comunist era lipsit de bazã de susținere sau membri. Dar guvernul Petru Groza a jucat un rol crucial în instaurarea regimului comunist în România, sub controlul direct al Uniunii Sovietice. Acesta a avut un impact profund asupra politicii, economiei și societãții românești, marcând începutul unei perioade de autoritarism și represaliilor care aveau sã domine țara timp de decenii. Toți cei care ne-am nãscut în anii Rãzboiului Rece știm ce a însemnat comunismul. Dupã 30 de ani de la cãderea comunismului însã, mulți români încearcã sã revitalizeze modelul, sã reconfigureze istoria, sau chiar sã regrete acest regim abject.
Arc peste timp, în martie 2025, în România sunt atât presupusi istorici, militari sau politicieni care încearcã sã glorifice președintele Rusiei și o viitoare apropiere sau alianțã cu Rusia totalitarã. Din 1917 pânã azi, Rusia nu a cunoscut niciodatã o perioadã realã de democrație politicã. Rusia continuã sã fie guvernatã prin teroare și asasinat politic sub comanda lui Vladimir Putin. Pe 5 martie 2025, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizatã și Terorism (DIICOT) din România a reținut șase persoane suspectate de trãdare și legãturi cu agenți ruși. Aceștia fãceau parte dintr-un grup numit „Comandamentul Vlad Țepeș”, constituit în 2023, care urmãrea subminarea suveranitãții și independenței statului român. Scopurile grupului includeau retragerea României din NATO, dizolvarea partidelor politice, adoptarea unei noi constituții și schimbarea denumirii țãrii în „Geția”. Investigațiile au arãtat cã membrii grupului au fost în contact cu agenți ai unei puteri strãine, atât în România, cât și în Federația Rusã. În ianuarie 2025, doi dintre suspecți au cãlãtorit la Moscova, unde au discutat cu persoane dispuse sã sprijine acțiunile de preluare a puterii de stat în România. Orice apropiere politicã de acest monstru este trãdare. Acest episod este acum sub investigație în România și justiția va da un verdict. Pânã atunci, evenimentul este doar în sfera mediaticã.
Comparația pe care o fac între cele douã evenimente este în mãsurã sã indice mizeria istoriei. Nu este în nici un caz o paralelã politicã. În 1945, România a fost acaparatã fãrã voia ei de valul bolșevic. În 2025, nu avem o situație similarã. Rusia încearcã sã exercite un rol fãrã ca acesta sã fie impus prin elemente de politicã oficialã. Comparația are rolul de a servi ca lecție de istorie de trezire. În România, sunt grupuri foarte numeroase care se declara patrioti, urlã în piețe publice, se îmbracã în drapel, și doresc o Românie în afara Europei, dar în sfera Rusiei. Sunt persoane publice cu popularitate care fac acest lucru exploatând un moment politic global catastrofic. Ce ar înseamn pentru România o intrare în sfera Rusiei? Din nou.
Vom reveni în Partea 2.
Luiza Mureșeanu,
Toronto
|
Luiza Mureșeanu 3/9/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.