Verde - n ochi
ROMÂNUL MÃMÃLIGOS ȘI NEAMȚUL ORGOLIOS Gazda, ospitalierã, vrea sã-l ia cu abureli, Sigurã cã musafirul n-are când cãta-n fân acul. Ce nu știe ea-i cã neamțu-i nebriștit la mãguleli. (Tot un fel de neamț e-n cuget și-n simțíri și-austriacul!).
SÃ NU DEA DUMNEZEU CEL SFÂNT Se-amúzã Christa von der Brengen La cât de ahtiați suntém. E trist cã nu ne vreți în Schengen. Mai trist ar fi noi sã nu vrem!
CÂND VOM FI CA OMOLOGII? Vizitã de lucru sobrã. Complezențã – ca la carte: Zâmbet, bon ton, curtoazie, pocloneli, servilitate – Tot – O.K. Dar la purtare, maniere și la clanț N-ar fi bine ca și gazda sã se ținã-o țârã neamț?
PENTRU-A EVITA SITUAȚIILE STÂNJENITOARE ÎNTRE STATELE ÎNVECINATE O vízitã, chiar de-i privatã, A unui demnitar de stat N-ar fi a o – neagreatã – Tocmi cu statul vizitat?
INVITAT PE CONTINENTUL SUD-AMERICAN SÃ DEZLEGE CE NOD GORDIAN? Trei mari președinți de țarã La un tare-naltu rostru Sã dezlege vor ce sfoarã De l-au invitat pe-al nostru?
ÎN VIZITE DE PRIETENIE SPRE FINAL DE MANDAT Cã-s de stânga la domnie? De-asta capul nu și-l bate. Nu e bai: turneu sã fie. Cât mai multe. Mai e state?
DAI UN BAN, DAR FACE Chiar dacã statu-i pe picior sã eșueze, La deplasare-n lume-al nostru páter Nu e firesc mãcar un Gulfstream s-arendeze? Doar n-o sã zboare cu o cursã chárter...
ÎN LOC DE-UN COMUNICAT ANOST Când se-ntoarce cool din deplasare Șeful țãrii sau vreun alt sus-pus Sã ne spunã nu-i mai bine oare Câte investiții a adus?
ROSTUL UNEI CÃLÃTORII PESTE MÃRI ȘI ȚÃRI Las’ cã rísipe-a fãcut imense Ca sã-nchirieze-un avion, C-a purtat negocieri intense, Dar s-a-ntors c-un fâs. Ce ghinion!...
DE VORBÃ CU UN ȘEÍC ARAB Vã scãldați voi în petrol, Bani aveți câți noi - huidúme, Dar n-aveți, vã spun, parol! Lainer cum nu mai e-n lume.
ȘI BUCÃTARUL LUI PUTIN, ȘI BUCÃTARUL NOSTRU Pentru ce mãrire, care nume, Care-n flancuri aliniament Cei mai șmecheri bucãtari din lume Vor semeț sã intre-n Parlament?
ROMÂNII DIN UCRAINA ÎNTREABÃ Frați și noi, și dânșii cu pãdurea. De ce, dar, devin de-odatã-afoni Când aud cã súntem autohtoni, N-am venit cu traista-n bãț de-aiurea?
AU DEBITUL DANUBIULUI NU-ȚI SPUNE? Se-ndeasã cãpitanii la timone? Mãsurãtori pe Bâstroe? Flotezi? La masa navei - douãzeci de tone - Trei-patru metri-i greu sã-i ajustezi.
DIN MÃSURÃTORI COMUNE CE-AM CONCHIS? Azi nave contemplãm comerciale Pe Bâstroe cum suie și coboarã, Cum pe Sulina gâfâie la vale, Iar Delta cum respirã-om ști la varã.
CE S-A ALES DIN SUPÃRAREA LUI DON QUIJOTE PE VECINA DE LA BÂSTROE? Don Quijote c-o padélã. Nu tu sapã, nu tu rangã. Ce-a urmat din daravelã? Sfârâiacul lui moș Creangã!
CEREALELE DIN UCRAINA ÎN DRUM SPRE CONSTANȚA NU LE VOR MAI DA MARE BÃTAIE DE CAP FERMIERILOR ROMÂNI Grâul lor, la tranzitare, Ieftin, cam fãcea picioare. Noi, surprinși de concurare, Facem monitorizare.
LA NAIBA OPOZIȚIA! Douã tabere de-ocarã La ceas greu se-ntorlocarã Și au pus mâna pe țarã. Sã nu tacã, necuratul: -Știți ce n-are partid-statul? Îi lipsește ... rãposatul!
PARTIDUL-STAT SÃ STEA DREPT ÎN FAȚA PARLAMENTULUI?! Orã de Guvern? Repent, Pãlãmidã-n Parlament... Ne stau scut, prin conivențã, Ordonanțele de-urgențã.
NICI MÃCAR C-O FLOARE Cu ciuru-o carã, apa cea de mare, Și-o bat în piuã zilnic: flux – reflux, Sã nu atingã nici mãcar c-o floare Salariile clienților de lux.
AU FOST SISTATE ANGAJÃRILE LA STAT Angajare prohibítã – Adevãr bãtut în cuie. O excepție subitã: Cineva e angajat? Tu întreabã-te al cui e, Iar de nu e, cât a dat.
ALEȘII AR PUTEA CUMULA PENSIA CU ...INDEMNIZAȚIA? O schimbare-n lege ar crea contrariul: Nu se cumuleazã pensia cu salariul. Despre-aléși nu ștíe biata populație Cã ei lefuri nu au. Au ...indemnizație!
UN SUPRAVEGHETOR DIN PARTEA ANAF AI JOCURILOR DE NOROC A DEVENIT NOROCOS CÂȚIVA ANI LA RÂND LA ACEEAȘI CASÃ DE PARIURI Pus din start sã controleze Jocurile de noroc, A ajuns sã-și octupleze Avuția ... tot la joc (!).
NU MIROASE-A CONFLICT DE INTERESE? În Las Vegas fie-ți jocul, Tot te-ntrebi iar, vrând-nevrând, Cum se face cã norocul Vine câțiva ani la rând?
CE-L RECOMANDÃ LA ȘEFIE? La masaj fãcea tapaj, La CJ* fãcea masaj. Numai bun, ajuns pe val, Șef de șantier naval.
*CJ - Consiliu Județean.
VIAȚA UNUI PROFESOR DE LICEU CINE S-O APERE? Un sicár din țarcul de elitã Sã-l transferi în altul, ordinar? Viața profesorului, zdrobitã, Chiar nimic nu trage la cântar?
MAI AVEM DE ACHIZIȚIONAT 29 DE MILIOANE DE DOZE INUTILE DE VACCIN ANTI-COVID Doar nouã milioane doze Le-am fost distrus, fãrã plafoane. Mai pregãtim – prospecte roze! – Vreo spre treizeci de milioane!
VOR VENI, LA SIGUR, ÎNAPOI Marii condamnați de pe la noi Prin italii-și plimbã mândrul tors. Vor veni, când ne-amintim, în stroi, Câți din morții țãrii s-au întors...
JUDECÃTORII-ȘI VÃD DE TREABA LOR Își prind, suspecții, în detalii, Deci, cum sã-i roadã remușcarea Cã, -ntâi, le dau drumu-n italii Și-apoi anunțã condamnarea?!
PE CAI MÂNDRI DE BIHOR SPRE SCRUTINUL VIITOR Peste tot numai prestanțã: Sporuri, majorãri, spoieli... Cea mai mare performanțã – La-mprumut și cheltuieli.
NU-ȘI AFLÃ TIHNÃ DE REZULTATELE VIITORULUI SCRUTIN Deși-au bãtucit versanții Muntelui numit votarea, Ca sã vezi: nu guvernanții, Vulgul cere comasarea!
CÂT PE CE SÃ FIE ÎNÃSPRITE PEDEPSELE DIN LEGEA PROTESTELOR Dacã tot îi dúceți grija Libertãții de opinii, Vã stãtea de ce-n fund tija Iritãrilor mulțimii?
PRESA PUBLICÃ SUB AMENINȚAREA TEASCULUI POLITIC Plata? Dupã cum danseazã ea. Șefii? Puși la Radio, TV. Sita? Piclã cerne (CNA) Hãrțuirea? Chiar procese: A, B, C...
CREȘTEREA E DOAR O CIFRÃ? Din toate creșterile noi Cea economicã-i mai mare. De ce, dar, n-o simțim și noi, Iar țara ni-i tot mai datoare?
SE NAȘTE-N CHINURI GRELE ORDONANȚA AUSTERITÃȚII Nu va reduce pensii și salarii, Doar punctele mai slabe din buget Țintind risípe ce nu-s necesare. Dar dacã nu-s, le-a-nfipt ce cabinet?
ROMÂNIE EDUCATÃ, ÎNCOTRO? Când ne-a-ngrozí calamitatea Cã, la nivel gimnazial, Sunt – din elevi – majoritatea Analfabeți funcțional?
POLIȚIA ROMÂNÃ SE DOTEAZÃ Ciocane catã buzdugane Ca sã ne-o – ușa – desferéce. Decât sã cumpere ciocane, N-ar fi mai nimerit berbece?
CINE MULGE DE SE-MBUIBÃ? Mulgãtorul mulge laptele o datã, Concesiv, îl vinde pânã la doi lei, Apoi îl mai mulge-o șleahtã necuratã Ca sã te jupoaie de vreo patru piei.
POLITICIENII NU MAI POT DE GRIJA BIETULUI POPOR Familism și nepotism, Sinecuri și clientelã, Pentru țarã dramatism, Pentru dânșii – bagatelã.
BUGETUL CONCEPUT NEREALIST SÃ NU AIBÃ FISURI? Președintele bugetul Recunoaște-a nu fi smart. Ce nu spune, -nsã, discretul, E: de ce l-a aprobat?
SE CALCÃ PE PICIOARE Instituțiile centrale S-au umflat cu personal Care nu-i nici la o cale. Da-i mai poți da de pe cal?
AUTOSTRADÃ FÃRÃ DE SFÂRȘIT Cu șeful marilor proiecte Jurau sã stea-n cort de istóv Sã finiseze n proiecte... Nici azi Comarnic nu-i – Brașov.
ÎN FEBRA PRECONIZATELOR TÃIERI ȘI REDUCERI Instituțiile pe apã, Ignorând alerta, dreapta, Din bugetul care crapã Dau și-n stânga, dau și-n dreapta.
PUS ÎN JILȚ, PE-UN MOȘ BODRÂNGÃ NU-L DAI JOS NICI C-O PÃRÂNGÃ Ca Moțoc, vãzând cã vulgul Sã-l rãstoarne vrea cu plugul: „Fraților, eu vã implor: Nu mã dați pe mâna lor!”
UN POST MINISTERIAL CU GHINION ȘI ȘANSÃ Rugat, a vrut o pilã sã-i punã - un șef - lui fostu’. Nu reușí. Din contra, tot el plãtí cu postul. În locul lui iár fostul la minister vení, Unde-și plasã tot natul... E-n post bine mersi.
DE LA PRIMA TV A DISPÃRUT SUBIT EMISIUNEA „STAREA NAȚIEI” O fi ordin de la Centru: Banii televiziunii Pentru toate-s. Nu și pentru Dârza stare-a națiunii?!
ÎNTR-O DEMOCRAȚIE AVANSATÃ DEMOSUL NU MAI E LUAT ÎN SEAMÃ?! Indignarea popularã Provocá larmã-n neuroni. Azi – sã protesteze-o țarã, Ei rãmân și orbi, și-afoni.
„REGELE E GOL!” Un copil, din inocențã, Dezgoli realitatea: Ordonanța de urgențã Doar mimeazã-austeritatea!
(IN)ECHITATE SOCIALÃ Viața noastrã – care și cum é, Zice-un machidón: Vanghéli Schúndi: Doar aleșii – lefuri ca-n UÉ, Pe când vulgul – cele din Burúndi.
ȘI LA NOI CA-N ALTE PÃRȚI Prețuri mai mari ca-n UÉ (Unii-au prins sã le tripleze!), Pensii ca-n São Tomé Și salarii burundéze.
UNUI ȘEF CARE CONDAMNÃ CU VEHEMENȚÃ NERESPECTAREA REGULILOR DE CIRCULAȚIE, INDIFERENT DE STATUTUL CONDUCÃTORULUI AUTO Nu-i roșea, prea poate, ceasa Și-ar fi-avut mai mare sens De-și primea și el pedeapsa Când rula pe contrasens.
ȘI SPECIALELE, FIREȘTE Pãreri sista-le-ar, glaciale, Și presa reforma-o-ar primii, Iar pensiile speciale Doar dac-ar fi ... ale mulțimii.
AUSTERITATEA I-A ATINS ȘI PE EI Indemnizații în consilii CÁTIA* Primeau în câte? Patru? Șase? Nouã? Însã de când cu austeritatea, Au mai secat: fac parte doar ... din douã! ___________________________________________ *CATIA (abr.) – Consilii de Administrație pentru Transpunerea Ideilor Acoliților.
DURA LEX, SED LEX Înghețate angajãri la stat: Ținta s-o pãstrãm de deficit. La excepții – o pilã, un proptit Pentr-un unic post: bine plãtit!
AUSTERITATEA NOASTRÃ ȘI AUSTERITATEA LOR La pensie – a câta oarã? – Mâncãm bureți, purtãm meșíni. Vânãm vreun zgârci prin strãchioarã, Iar ei își cumpãrã ... mașini!
„COLABORARE FRUCTUOASÔ ÎNTRE PRIMARUL GENERAL ȘI PRIMARII DE SECTOR Un ciudat plantã ce ne lipsea: Arbori dintr-o altã emisferã! Dom’ primar i-a smuls ca pe-o mãsea: „Nu suntém o țarã ... palmierã!”
Nicolae MÃTCAȘ
|
Nicolae Mãtcas 5/24/2023 |
Contact: |
|