Sunday, May 25, 2025
Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Violenta – anestezicul întelepciunii

„Multe lucruri sunt violente dar nimic mai violent ca omul.”
– Sofocle

Despre violentã se spune cã este replica omului incult. Unii spun cã este o rãutate geneticã pe care omul nu stie s-o îndepãrteze din suflet, atunci când trebuie. De aceea existã si legi care pun stavilã violentei. Mânia si trufia determinã omul sã recurgã la violentã, precum si lipsa posibilitãtii de disociere a rãului de bine – posibilitate instinctiv sau educational obtinutã – , dar si lipsa unui caracter ferm, bine definit. A realiza valoarea Binelui, a-l dori si a actiona în scopul obtinerii lui, este o virtute ce calmeazã, linisteste, apropie sufletele, indiferent de culturã, vârstã sau rasã. Biblia recomandã blândetea si iubirea ca mijloace – adevãrate arme spirituale – împotriva tuturor încercãrilor, exagerãrilor si patimilor ce duc în final la violente. În acest sens Mântuitorului Hristos rostea cuvintele: „Fericiti cei blânzi cã aceia se vor mângâia”( Ev Matei 5.7).

Din punct de vedere istoric violenta, aceastã manifestare de primitivism, îsi are punctul de plecare încã din momentul sãvârsirii crimei biblice a urmasilor lui Adam si Eva, Cain rãzbunându-se pe fratele sãu Abel, omorându-l. Iatã cã „urmasii” lui Cain sunt cei ce promoveazã ideea unei societãti bazate pe principiul violentei, cunoscutã fiindu-ne sintagma lumii antice „Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, astãzi revalorizatã de cãtre unii.
Observãm cã în vremurile noastre, la început de mileniu trei, oamenii puternici si de succes dezvoltã, pe lângã capitaluri materiale, temperamentele lor vulcanice, sunt agresivi în general si manifestã impulsuri nervoase, le lipseste stãpânirea de sine în limbaj sau atitudine comportamentalã. Aceste impulsuri s-au manifestat si în trecutul nu foarte îndepãrtat, în confruntãrile si atrocitãtilor mondiale ale secolului trecut, cât si în ideologiile regimurilor extremiste totalitare ce au promovat cu ardoare lupta omului contra omului si implicit contra lui Dumnezeu.

În violentã omul experimenteazã o stare sufleteascã pervertitã, anormalã, întrucât starea normalã este starea de calm, de asteptare sau de fãptuire a Binelui. Omul greseste comportându-se în acest mod si o face de multe ori din necunoastere sau proastã întelegere. Vedem zilnic la televizor bãtãi în scoli, pe strãzi, în case, împuscãturi, crime, umilinte, înjurãturi, certuri, apostrofãri, sânge, cadavre… Fãrã sã ne dãm seama devenim, sau am si devenit, dependenti de conflicte; dacã nu ni se transmit pe calea stirilor, parcã nu ne simtim bine, ne lipseste ceva, ceva ce a devenit pentru noi… obisnuintã.

Am vãzut la televizor, cu strângere de inimã este adevãrat, aici în tara civilizatã în care trãiesc, imagini violente, surprinse cu telefonul mobil sau cu camera de luat vederi, într-un avion: din cauza supra aglomerãrii, unui pasager i s-a cerut sã renunte la locul pe care-l rezervase. Acesta refuzând, personalul avionului mâniat în fata nereusitei, a recurs la un gest inadmisibil pentru oamenii civilizati, l-a dislocat fortat de pe scaun târându-l în mod barbar pe jos, pentru evacuare. Din câte am înteles, pasagerul respectiv era un medic chirurg care refuzase propunerea de anulare a zborului, întrucât a doua zi trebuia sã intre în sala de operatie a unui spital din orasul în care dorea sã ajungã, unde fãcea parte din echipa de medici programatã sã opereze niste pacienti. Se pare cã oamenii îsi pierd firea în anumite momente si se comportã barbar, prin Barbarie întelegându-se o stare primitivã de comportament care dovedeste lipsã de respect, dispret sau urã fatã de culturã si de civilizatie. Este adevãrat ceea ce spunea filozoful, eseistul român Constantin Noica cã „din civilizatie iei cât vrei, din culturã, însã, iei cât poti”, mai explicit, te folosesti de cultura pe care o ai pentru a te civiliza cât ea îti permite. Dar, dacã, dupã cum sustin unii, doar prin culturã se poate ajunge la civilizatie, totusi, omul cult poate sã si refuze a se civiliza atât cât i-ar fi posibil si de folos, comportându-se grobian în tot ce întreprinde fatã de cei cu care ia contact în viata sa. Superficialitatea civilizatiei poate folosi societãtii, superficialitatea culturii – în nici un caz.

„Victoria obtinutã prin violentã este echivalentul unei înfrângeri, pentru cã este temporarã”, spunea Mahatma Gandhi, si câtã dreptate au dovedit aceste cuvinte… Doctorul respectiv a rãmas desfigurat, nu nasul rãnit si dantura sfãrâmatã, iar gestul lucrãtorilor din aviatie a fost si va fi în continuare, aspru judecat.
Se întâmplã, Doamne, se întâmplã! Diferite manifestãri ale violentei, în diferite locuri de pe glob. Întrebarea este: de ce oare nu încercãm sã ne stãpânim, sã gândim? Un întelept spunea: „Când cineva stie sã se stãpâneascã, ajunge la echilibru; o datã echilibrat cu mãsurã, dobândeste limpede-vedere; calmul îngãduie omului sã cerceteze si sã judece lucrurile; lucrurile o datã cercetate, omul îsi atinge scopul”, adicã se comportã demn. Americanul Martin Luther King (1929-1968), activist si luptãtor anti-rasism, învãta poporul cã „nonviolenta înseamnã nu numai evitarea violentei fizice externe, ci si a violentei interne asupra spiritului. Nu doar cã refuzi sã împusti un om, ci refuzi si sã-l urãsti”.

Omul are nevoie de libertate, dar si libertatea trebuie ordonatã, trebuie sã respecte legile bunei cuviinte, altfel echilibrul social nu este posibil. Când nu ne putem exercita puterea si controlul asupra noastrã, tindem parcã sã extindem aceastã nevoie, si sã o satisfacem în exterior, prin încercarea de a-i controla pe ceilalti. Asa se poate ajunge de la libertatea civilizatã în care actioneazã forta dreptului, la o libertate haoticã în care actioneazã dreptul fortei. Profesorul american de psihologie Frank L. Schmidt spune cã „Nenorocirea în democratie nu este triumful cantitãtii, ci triumful proastei calitãti.” Poate cã are dreptate, dacã ne raportãm la acea democratie haoticã care ne pândeste la tot pasul.

Manifestarea temperamentului vulcanic pare a fi la modã! Ne lipseste întelepciunea? Sau violenta anesteziazã întelepciunea? „Întelepciunea nu are nevoie de violentã”, spunea Lev Tolstoi. Da, dar violenta are nevoie de întelepciune pentru întelegerea vietii si a valorii omului, întelepciune care nu se învatã, ci se trezeste în om, dupã cum spunea filozoful, scriitorul român Constantin Noica (1909-1987): „Întelepciunea e a fiecãruia, în sensul cã pune în ordine o neliniste anumitã”.
Cred în acest drum al omului în viatã, în care întelepciunea se trezeste prin culturã si credintã – credinta incluzându-se în culturã, bazatã fiind pe simtirile nobile ale blândetii si iubirii, opuse violentei, prostiei, urii – , urmând civilizarea omului, disparitia barbariei din el. „Fiti întelepti ca serpii si blânzi ca porumbeii”, poate constitui un îndemn peste timpuri adresat de Divinitate umanitãtii noastre violente. Întelepciunea de a ne întoarce fata cãtre Dumnezeu si a recunoastere învãtãtura Lui, iatã modalitatea prin care pot fi rezolvate problemele omului, pentru a avea o viatã fericitã pe aceastã planetã, modalitatea de a ne vindeca de boala acestui secol – Violenta –, sub toate formele ei de manifestare.

Politetea trebuie de asemenea consideratã un imperativ al societãtii moderne, al omului zilelor noastre, o victorie împotriva instinctelor, a primitivismului existent încã, un îndemn pentru respectarea regulilor de convietuire socialã, a principiilor si normelor de muncã si comportare într-o societate liberã. Dacã politetea tine de zona luminii din noi, nepolitetea sau lipsa de respect tine de zona întunericului, a pãcatului. Ar trebui sã încercãm sã fim mai buni, mai iubitori unii fatã de ceilalti, constientizând scurtimea si valoarea acestei vieti. S-a dovedit cã autocontrolul, autodisciplina, întelepciunea – iatã! – transformã cu timpul omul, creeazã a doua naturã a lui. „Omul este om în lucrarea sa de a se face” si este valoros „întrucât este o eternã promisiune”, spunea filozoful sicilian Giovanni Gentile (1875-1944).

„Înlãuntrul nostru suntem la fel, cultura este singura care face diferenta”, spunea si Maestrul gândirii chineze Confucius (sec. VI î. H.), ca atare de culturã avem nevoie pentru a ne civiliza, de respectul si grija pentru celãlalt, de umanismul care pretuieste demnitatea, libertatea si grija fatã de om, de valorile materiale si spirituale ale existentei sale. Se întreba Constantin Noica: „Dar pe cine ati mai auzit azi spunând: sunt un umanist, adicã mã intereseazã mai ales problemele omului?”. Ce repede renuntãm si uitãm tot ce este bun în noi si pentru noi! Cum ne sãrãcim singuri sufletele! Întelepciunea se trezeste, comportamentul uman se învatã, afectiunea fatã de celãlalt putând anula agresivitatea din suflet. „Nu existã fericire dincolo de culturã. Nimic nu „tine” dacã nu este filtrat de culturã, iar fericirea trebuie sã tinã, cãci nu este extaz”, spunea tot Noica.
Bunãtatea pierdutã trebuie înteleasã si recuceritã, plasatã în golul sufletului nostru.


Vavila Popovici – Carolina de Nord









Vavila Popovici    4/25/2023


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian