Geto-dacii ºi ºtiinþa numerelor si unitati de masura folosite
Zamolxis ºi religia lui vin dintr-un timp îndepãrtat, si întreg sistemul de valori al dacilor este ancestral. Referindu-se la modelul practic de mãsurare a timpului în sanctuarele de la Sarmisegetuza, profesorul Cornel Samoilã scrie: „Este cert cã nu a fost conceput dintr-o datã, ci este o chintesenþã de experimente ºi modele rezultate din observarea timp de mii de ani a cerului, cu transmiterea informaþiilor din generaþie în generaþie.”
Piramidele care exista nu numai in Egipt ci pe intreg globul pamintesc, ca ºi neamul dacilor, provin dintr-un timp mai îndepãrtat, plasat undeva în preistorie, unde îºi aflã originea lumea de azi. O origine comunã, uitatã ºi ignoratã de ºtiinþa oficialã, Deci cândva, înainte de marile cataclisme, cum au fost Potopul lui Noe ºi scufundarea capitalei Atlantidei, a existat o civilizaþie avansatã care construia piramide, dacii fiind o linie geneticã directã din aceasta, iar ipoteza atlantã nu este chiar lipsitã de fundament. Evident cã ideea nu este nouã, cãci, dupã cum afirmã Marc Pagel (profesor, ºef al laboratorului de bioinformaticã la Universitatea Reading, Anglia): „Acum 10.000 de ani în spaþiul carpatic a existat o culturã, un popor care vorbea o limbã unicã ºi precursoare a sanscritei ºi latinei”.
Ori, frânturi din acea „culturã precursoare” se regãseºte în toatã Antichitatea, care totdeauna, când era posibil, se raporta la informaþia ei, mai ales în materie de construcþii ºi de etaloane de mãsurã, care toate provin (sau au adiacenþã) cu mãsuri ale Marii Piramide egiptene (vezi cartea „Miraculoasele etaloane de mãsurã ale geto-dacilor”)
Vom vedea mai departe cã sanctuarele dacilor încifreazã aceleaºi numere, regãsite în mixtura dimensionalã a Marii Piramide, ceea ce aratã cunoaºterea avansatã a dacilor, dar ºi ceva extrem de important pentru înþelegerea moºtenirii dacice, ºi anume faptul cã ei utilizau ca etaloane pentru mãsurat lungimea cotul ºi degetul piramidal ºi culmea, la acelaºi nivel de precizie la care acest etalon strãvechi a fost „conservat” în interiorul Piramidei-Keops.
Intr-o broºurã scrisã de H. Ciocan, dar tipãritã la Piteºti, fãrã a se consemna anul apariþiei, acesta aratã cã „cotul moldovenesc este cot sacru”, fiind foarte apropiat de mãsura cotului piramidal, folosit la proiectarea Piramidei egiptene ºi care avea 0,63566 m (exact). Degetul piramidal era definit ca 1/25 dintr-un cot, având, în consecinþã, 0,0254264 m. Informaþia despre etaloanele Arhitectului Piramidei-Keops existã în interiorul ei, deasupra uºii de intrare în Camera Regelui fiind reliefatã o formã absidatã (un dreptunghi absidat, ca o potcoavã) ce are circumferinþa de un cot piramidal, iar grosimea de 25 de ori mai micã, reprezentând un deget piramidal. De asemenea, despre unitãþile de mãsurã utilizate în þara noastrã, ne va fi utilã ºi cartea lui Nicolae Stoicescu intitulatã „Cum mãsurau strãmoºii”.
Planul de realizare al Sanctuarului Mare Rotund
Dupã cum se ºtie, Sanctuarul Mare Rotund dacic era format din 3 cercuri concentrice, alcãtuite din piloni de piatrã ºi lemn, iar în mijloc exista o Absidã, apreciatã de unii arheologi ca având forma unei potcoave. Cercurile erau delimitate precis prin piloni de piatrã de andezit ºi numãrul lor pe fiecare cerc permitea gestionarea zilelor, sãptãmânilor, lunilor ºi a anilor, într-un mod foarte ingenios.
Prima mãsurã care sare în ochi este raza Sanctuarului Mare Rotund. Este ºi prima mãsurã la care s-a gândit constructorul dac. Arheologii au consemnat diametrul sanctuarului, delimitat prin cercul exterior, ca fiind de 29,57 m. Ei nu au observat cã mai plinã de semnificaþie este raza sa de 14,78 m, deoarece reprezintã, cu suficientã precizie, o zecime din înãlþimea Piramidei-Keops.
Aºadar, dacã Sanctuarul Mare Circular dacic avea raza de o zecime din înãlþimea Piramidei-Keops, care mãsoarã fix 5813 degete piramidale (ca înãlþime idealã, ce include ºi vârful lipsã), adicã 147,80366 m, atunci arheologii au apreciat greºit diametrul sanctuarului dacic la 29,57 m.
Dacii au calibrat raza sanctuarului pe o zecime din înãlþimea Marii Piramide, iar diametrul sãu va fi evident 2 x 14,780366 m = 29,560732 m. De altfel, sanctuarul dacilor a fost ridicat cu mult înainte de venirea romanilor ºi nu a fost pus în plan cu ajutorul etaloanelor romane.
Se pare ca exista un tunel subteran care uneste Sfinxul din Carpati cu Sfinxul din Cairo Egipt.
Liliana Usvat
www.mathematicsmagazine.com
Liliana Usvat
Cell: 416-708-7454.
www.mathematicsmagazine.com
|
Liliana Usvat 1/1/2023 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.