Manifestare sub semnul a douã jubilee
La începutul acestui weekend, vineri 28 octombrie, viața culturalã a Craiovei a fost marcatã de Colocviile „Scrisul Românesc”, manifestare ajunsã la cea de a XVII-a ediție și desfãșuratã, de data aceasta, sub semnul împlinirii a 100 de ani de la înființarea editurii și 95 de ani de la înființarea revistei cu acest nume: Scrisul Românesc.
Manifestarea a cuprins prezentarea istoricului acestor instituții culturale, o sesiune de comunicãri științifice, lansãri de cãrți, Gala premiilor „Scrisul românesc” și momente literar-artistice.
Despre istoricul celor douã instituții, editura și revista, reținem cã în anul 1922 pornea la drum „Institutul de Editurã și Arte Grafice Scrisul Românesc” din Craiova, care prelua experiența de aproape 80 de ani de activitate tipograficã și editorialã desfãșuratã în acest oraș de Constantin Lecca, apoi de trei generații ale celebrei familii de tipografi Iosif, Ralian și Ignat Samitca. Tipografia „Samitca”, sub mai multe denumiri, s-a numãrat mereu printre cele mai importante din din țarã. Ultima modernizare fusese fãcutã în anul 1920, cu instalații complete ale unei tipolitografii, aduse de la Viena, de cãtre Ignat Samitca, cel care preluase din 1907 conducerea cunoscutei întreprinderi de familie. Tot el construise, în anii 1912-1913, o nouã clãdire, pe actuala strada Mihai Viteazul, în care a funcționat tipografie pânã dupã Revoluția din 1989.
Cinci ani mai târziu, în noiembrie 1927, a fost fondatã Revista „Scrisul Românesc”, sub conducerea criticului literar Dumitru Tomescu. Tipãritã din inițiativa editurii cu același nume, revista reușește sã aparã, în format de carte, pentru un timp destul de scurt, pânã în februarie 1928, în total patru numere. Tradiția editurii a fost curmatã dupã rãzboi, prin instaurarea socialismului.
Dacã reluarea activitãții unei edituri cu denumirea „Scrisul românesc” s-a fãcut în anii ’70, revista a reapãrut abia în ianuarie 2003, din inițiativa criticului și istoricului literar Florea Firan, care și astãzi reușește sã pãstreze pe piațã o revistã cu conținut elevat și o remarcabilã ținutã graficã.
Aproape de la început, alãturi de noua serie a revistei se remarcã și evenimentele editoriale realizate de Fundația-Editurã Scrisul Românesc, precum și prin colocviile anuale, cu tematici dintre cele mai interesante și cu participarea unor personalitãți marcante din țarã și din strãinãtate.
Așa a fost și actuala ediție, care, pe lângã marcarea evenimentelor la care ne-am referit, s-a evidențiat prin comunicãrile și dezbaterile pe o temã deosebit de actualã, anume „Manipularea informației în mass-media”.
Pentru colocviu a fost pregãtite 25 de comunicãri științifice, de cãtre cadre didactice universitare, critici și istorici literari, directori și redactori de reviste și edituri din țarã și din strãinãtate. Toate au fost publicate, parțial, în revistã, iar forma integralã se va regãsi într-un viitor volum. Dintre aceste comunicãri, din motive de timp, au fost prezentate în fața participanților doar câteva: Manipularea informației în mass-media (Florea Firan); Manipulare în mass-media (Ioan Lascu); Literaturã și jurnalism (Florentina Anghel); Între manipularea pozitivã și cenzurã – „dejucarea” politicilor culturale (Gabriela Nedelcu-Pãsãrin); Manipularea în mass-media contemporanã (Mihai Ene); Umanitatea dã semne de obosealã (Carmen Firan); Un coșmar (Adrian Sângeorzan); Meseria de a manipula (Emanuel D. Florescu); Vorba zboarã, mesajul rãmâne. Manipularea în audiovizual (Mircea Pospai).
Dupã prezentarea comunicãrilor, domnul profesor Florea Firan a prezentat numãrul 10, pe 2022, special, al revistei Scrisul Românesc, apoi volumul Presa culturalã între tradiție și reformare, rezultat din comunicãrile prezentate la precedenta ediție a colocviilor.
A urmat lansarea cãrților: Singurãtatea bãrbaților, roman de Carmen Firan; Din partea cealaltã, volumul IV, de Dumitru Radu Popa; Puf de pãpãdie, roman de Dumitru Drinceanu; Nu voi fi niciodatã ce vreți, versuri de Teodor Burnar; Comentarii macedonskiene, antologie de Florea Firan și Între lumi și secole, la Berlin, prozã de Firu Opri.
La Gala Premiilor Scrisul Românesc, distincțiile au fost acordate lui Ioan Lascu (premiul pentru criticã și istorie literarã „Alexandru Dima”); Viorel Pârligras (premiul pentru graficã artisticã); Dan Ionescu (premiul pentru criticã literarã „Șerban Cioculescu”) și Carmen Firan (premiul Opera Omnia).
Au fost acordate diplome de excelențã pentru colaboratorii apropiați ai revistei, iar atmosfera a fost întregitã de momentele literar-artistice susținute magistral de „Craiova String Quartet”, de la Filarmonica Oltenia și reputatul actor Emil Boroghinã.
Rodica Pãvãlan
# SAMITCA, IGNAT Editor, tipograf N. 1856, Craiova - m. 1925, Craiova.
Fiul lui Iosif Samitca.
În 1874 pleacã la Paris pentru a învãþa arta tipograficã la Imprimeria Alcan Levy. În 1878 se asociazã cu fratele sãu Ralian ºi împreunã, vor continua tradiþia tipograficã a familiei, prin Stabilimentul Industrial de Arte Grafice Ralian ºi Ignat Samitca (1886). A înfiinþat o secþie de litografie, tehnicã aproape necunoscutã atunci în þarã. A contribuit la progresul editurii ºi tipografiei Samitca.
A preluat conducerea firmei în 1907. A construit o nouã clãdire pentru ateliere (1912-1913) ºi a dublat capacitatea de producþie. Perioada primului rãzboi mondial este grea pentru editurã.
În 1920 a cumpãrat, de la Viena, instalaþiile complete ale unei tipolitografii, încercând relansarea întreprinderii.
În 1922 s-a retras de la conducerea întreprinderii, care a devenit Institutul de Editurã ºi Arte Grafice Scrisul Românesc S.A., care continuã ºi azi.
A fost preºedintele Comunitãþii Israelito-Române de Rit Occidental din Craiova (1901), cu preocupãri pentru templul, ºcoala ºi cantina acesteia.
|
Rodica Pãvãlan 10/30/2022 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.