Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Virgil Tătaru - " Culorile timpului "

Firesc ar fi ca oricare om, fie el si slujitor destoinc al slovei scrise, in perspectiva bătrânetii, adică după o viată intreagă de muncă trudnică, onestă, cu meritorii împliniri si satisfactii, să-si reducă si să-si simplifice preocupările cotidiene, eforturile obositoare, preferând relaxarea fizică si intelectuală, plimbările reconfortante în aer liber, discutile amicale cu fosti colegi sau prieteni, în preajma unui ceai sau al unei cesti cu cafea, asa cum am văzut că se întâmplă, de regulă, pretutindeni. Se pare că o asemenea retetă comportamentală, fie ea oricât de ispititoare pentru confratii cu tâmple argintii, n-a fost deloc agreabilă pentru vechiul meu prieten si truditor al cuvântului, VirgiliuTătaru, care, cu întelepciunea, generozitatea si ambitia, tenacitatea ce-l caracterizează dintotdeauna, pare mai decis ca oricând să scormonească tot mai adânc în propria sa ladă cu zestre, scotând la iveală, cu o frecventa trimestrială performant`, câte o carte, de fiecare dată parcă tot mai frumoasă si mai interesantă .
Mărturisesc că nu mi-a fost usor să accept onoranta solicitare de a formula aceste câteva aprecieri, consideratii introductive la volumul de fată, "Culorile timpului", relativa dificultate decurgând deopotrivă din necesitatea de a identifica trăsăturile specifice firii, viziunii scriitoricesti, ca si ale mostenirii sale literare, surprinzător si deosebit de interesant fiind si faptul că, în ciuda vârstei respectabile si a unor inconveniente legate de starea de sănătate, tocmai în aceste momente ale vietii izbânzile sale literare culminează, materializate în cărti de o exceptională valoare pentru cultura mehedinteană si nu numai. .
Cu riscul de a mă repeta, voi reaminti că Virgiliu Tătaru m-a impresionat dintotdeauna prin cultura sa umanistă bogată si diversificată, dobândită în anii de studii, dar si ca autodidact, o inteligentă nativă remarcabilă si nepervertită, de fiu de tărani luminati, o fire mereu nelinistită, dorinta de a cunoaste nemijlocit si a întelege exact realitătile vietii oamenilor, ale vremurilor mai vechi, dar mai ales ale prezentului, la care s-a referit în zecile de mii de articole, studii, ca ziarist împătimit, om de cultură, timp de peste o jumătate de veac. A fost si încă este un optimist incurabil, fire dinamică, deschisă, prietenoasă, cinstit cu semenii si cu sine însusi, cu o putere de muncă si dăruire, generozitate si pasiune admirabile, fapt reliefat mai ales în ultimii ani, când trudeste până la sacrificiu pentru a-si chivernisi, reevalua si oferi contemporanilor, posteritătii, prin asemenea cărti interesante, tot ceea ce consideră mai reprezentativ si valoros din tezaurul său literar. .
Culorile timpului" (cu o emotionantă dedicatie pentru sotia, Virginia, "inteligentă sclipitoare, suflet curat si generos, îngerul meu ocrotitor, căreia îi datorez împlinirea mea profesională, ca om si familie"), asa cum se poate deduce si din metafora titlului, e o carte admirabil`, în care, prin mijlocirea a peste o sut` de articole, studii publicate de autor de-a lungul a cătorva decenii, în diverse ziare si reviste ( o mare parte chiar în ziarul severinean "Datina"), se evoc` tr`s`turileile unor epoci istorice, culturale semnificative, parcurse de societatea românească, începând încă din secolul al XIX-lea si continuând până în ultimii ani. Un continut, deci, extrem de bogat, variat, în care predomină cronicile literare , referirile la zeci de cărti interesante (în deosebi ale unor personalităti scriitoricesti mehedintene), evocarea unor personalităti istorice, stiintifice si literare remarcabile, relatări despre reviste literare si monografii ale unor localităti mehedintene, evenimente importate, toate acestea "colorând", evidentiind discret si emotionant specificitatea diferitelor perioade, "vârste" ale unui timp istoric destul de îndelungat. .
Slova scrisă a lui Virgiliu Tătaru evidentiază deopotrivă talentul, pasiunea statornică de ziarist împătimit, dar si de critic, istoric literar capabil de a sesiza si argumenta esenta, semnificatiile majore, specificitătile, elementele de valoare durabilă, fie că e vorba de o operă literară, de mostenirea artistică a unui confrate scriitor sau de o epocă, un eveniment semnificativ, acestor virtuti profesionale adăugându-li-se, firesc, si arta de a stăpâni tainele limbii române, de a g`si "cuvântul care să exprime adevărul", asa cum afirma marele Eminescu. Amintesc doar câteva dintre "cronicile de carte" publicate de-a lungul timpului si cuprinse în volumul de fată (fără a tine cont de datările calendaristice sau o ierarhizare valorică a autorilor) : "Portile Luminii", "Ghiaurul Grigore" si "Bună dimineata, Mehedinti" de regretatul Ion Grasu," Profiluri si structuri literare" de Florea Firan, "Femeea brună, femeea blondă" de Nicolae Calomfirescu, "Podoabe în Dacia Romană" de Maria Bălăceanu, "Corespondente" de Stefan Odobleja, "Tudor" de Petre A. Gheorghiu, "Grecii din România" de Paula Scălcau, "Nemurire, adev`r, am`gire" de Gh. Neagoe, "Iosua" de Isidor Chicet, "Dor de statui" de Victor Rusu, "Floare de colt" de Elena Popescu, "Privind spre cer" de Augustin Popescu ; "Strehaia în istorie" de C. A. Protopopescu si "Istoria asezării Breznita-Motru" de C. A. Protopopescu si Elena Jianu Tutunaru; "Cronica scolii din Sisesti" si "Castelanii" de Titu Dinut, "Monografia Liceului Pedagogic Stefan Odobleja" de George Calomfirescu si Ion Palască ; "COLUMNA sau o întâmplare mioritică în patria Kalevalei" si "Confidentele unui liceu centenar" de Florian Vl`dica, "Secretul cifrului" de I. Serban Drincea, "Cântarea Ilov`tului" de D. I. Popescu, "Astrologia iubirii" de Valerica Paulet, "Odiseea sufletului" de V. Sisu, "Cu ochiul liber" de Mihai Octavian Ioana, "Flori din primavara vietii" de Dan A. Protopopescu, "Vermeer" de Michal Walicki, ", "Imagini" de Lucia Ursulescu Mocioalcă; "Anti-Caragiale", "Cine esti dumneata, domnule Moromete ?" si “Dictionarul subiectiv al personajelor lui I. L. Caragiale" de Gelu Negrea, "Îndrăgostit din interes de serviciu" de C. Buligoanea etc. .
La fel de numeroase sunt si articolele, studiile referitoare la personalităti ale culturii nationale si universale (scriitori, critici si istorici literari, artisti, istorici, politicieni), cu precădere dintre cele care au avut tangentă cu plaiurile mehedintene sau au fost chiar originari din Oltenia. Exemplificăm cu câteva titluri mai semnificative: "Cronicarul Dionisie Eclesiarhul este mehedintean"; "Sfântul din Montparnasse", "El stă lângă Shakespeare si Beethoven" (Anul Brâncusi), "Arta si menirea artistului în viziunea lui Brâncusi", "Prietenia dintre pictorul Renoir si printul Bibescu", "Alexandru Vlahută si geniul lui Brâncusi", "Pictorul Corneliu Baba despre Brâncusi", "O mare personalitate mehedinteană, Alexandru Stănciulescu-Bârda", "Primul istoric al Liceului Traian. }tefan Bodiu", "Modestia unui mare talent: scriitorul Nicolae Calomfirescu", "Gala Galaction la Balta-Mehedinti", "Ion Ghica si Grigore Alexandrescu la Baia de Aramă", "Poetul George Cosbuc la Turnu-Severin », "Nicolae Bălcescu si Cezar Bolliac la Orsova", "Ioan St. Paulian si Ion Vidu", "Nicolae Titulescu evocat într-un ziar mehedintean", "O poetă din Baia de Aramă: Constanta Constantinescu", "Constantin Negreanu, un mare paremiolog pe nedrept uitat", "Poetul DATINEI, Dumitru Gherghinescu-Vania", "Tudor Vladimirescu văzut de Bucura Dumbrav`", "Kossuth si generalul Bem la Baia de Aramă", "Un fabulist: Dumitru Andreca", "G. Călinescu si Cronica optimistului", "Severineanul Dumitru Papadopol", "De câte ori a fost Alexandru Ioan Cuza deputat de Mehedinti", "Constantin Rădulescu Motru si Alice Voinescu", "Nicolae Iorga [n Mehedinti", "Nicolae Iorga despre Gheorghe Ionescu-Sisesti", "Petre Serjescu si Nicolae Iorga" s.a.
Nu lipsesc articole referitoare la monografiile unor localităti ("Monografia comunei Ilovăt" de D. I. Popescu) sau institutii culturale ("Biblioteca I. G. Bibicescu în documente" de Cristian Anita), ale unor obiective arheologice ("Cultura Verbicioara în jumatatea vestica a Olteniei" de Gabriel Crăciunescu) sau legate de evenimente istorice importante ( "Rezistenta anticomunistă din sud-vestul României" si "Documente ale municipalitătii severinene" de Nicolae Chipurici si Tudor Rătoi, "Mărturii despre asasinarea lui Nicolae Iorga" etc). În cartea sa "Culorile timpului", Virgiliu Tătaru a grupat, desigur, doar o mic` parte dintre miile de articole, studii si insemnări risipite, de-a lungul vremii, prin diferitele reviste, ziare locale sau centrale, selectând si ordonând cu precădere pe cele legate, mai ales, de istoria, cultura si realitătile Mehedintiului, putând fi considerat, din acest punct de vedere, unul dintre cei mai pasionati, vrednici, longevivi si valorosi ziaristi si critici, istorici literari din ultima jumătate de veac, cu o zestre literară impresionantă, în curs de reevaluare si valorificare.
Căutator neobosit [n arhive si biblioteci, la curent mereu cu noutătile si evenimentele din domeniile publicisticii, el a fost mereu preocupat de căutarea dovezilor certe, a documentelor si argumentelor pe care să-si întemeieze constatările, judecatile de valoare si aprecierile. S-a integrat cu interes si plăcere, cu pasiune, [n viata culturală mehedintean`, a fost riguros si exigent mai întâi cu sine în tot ce a scris, îngăduitor, însă, si stimulativ în judecarea creatiilor literare ale începătorilor, ale celor încă fără experientă suficientă în mestesugirea slovelor, căutând să evidentieze, îndeosebi, reusitele si să sugereze cu discretie îndreptarea inerentelor stâng`cii. Atunci, însă, când s-a confruntat cu incompetenta, duplicitatea sau dezinteresul păgubitor al unor institutii ori indivizi neaveniti, tonul său a devenit aspru, sententios, luările de pozitie critice si intolerante, indiferent că a fost vorba de persoane sau factori de raspundere din diverse domenii, inclusiv al culturii, pe care el a slujit-o cu exemplară dăruire, întelepciune si eficientă. .
Acum, Virgiliu Tătaru e marcat deopotrivă de amintirea trudnicelor eforturi de-o viat` într-ale scrisului, ca si de grija de a-si vedea implinită, cât mai curând, dorinta tipăririi cărtilor ce-si asteaptă încă rândul, in cele peste zece mape cu manuscrise, cel putin la fel de valoroase ca si "Culorile timpului". E rodul muncii de peste 57 de ani, de împatimit al scrisului, ani în care, potrivit propriilor m`rturisiri, a publicat zeci de mii de articole despre munca si faptele contemporanilor, vizând toate domeniile sociale. Cu aceeasi pasiune, insă, a înlăturat colbul uitarii de pe numele a circa 4000 de personalitati ale culturii mehedintene, care s-au succedat de-a lungul ultimelor 3-4 secole- si cărora le-a dedicat circa 1400 de studii, cărti remarcabile, o adev`rat` enciclopedie a spiritualit`tii mehedintene, unde se regăsesc oameni de stiintă, politicieni, scriitori si artisti, critici si istorici literari precum Theodor Costescu, C.Rădulescu-Motru, Ioan C. Bibicescu, Iulian Predescu, C. Papacostea Pajură, C. D. Ionescu, Petre Sergescu, Mihail Gusit`, George Roiban, Al. Barcăcilă, Gh. Titeica, C. D. Severeanu si multi altii. .
Îmi exprim convingerea că această recentă si interesantă carte pe care Virgiliu Tătaru a tinut s-o ofere si bibliotecii « Observatorului », cu obisnuita-i generozitate si fortând mereu răbdarea timpului, va prilejui cititorilor de toate vârstele o reala satisfactie, îmbogătind totodata patrimoniul stiintific si literar al culturii nationale, în general, al Mehedintiului, in special. .







Prof. Florian Vlădica    2/23/2011


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian