Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


De vorba cu Al Pacino

Mic de statura dar cu o privire penetranta, acest titan al scenei si ecranului mi-a oferit un zambet care adopta pe de o parte faptul ca m-a recunoscut cat si pe de alta ca si cum ar fi zis “hai s-o facem si p-asta”! Cu alte cuvinte interview-ul. Renumit pentru roluri memorabile ca ‘Godfather”, sau “Serpico”, “Scent of a Woman” si “Angels in America” pentru care i s-a si acordat prestigiosul GOLDEN GLOBES, Al Pacino prezinta totusi o enimga dat fiind perceptia pe care o avem ca un actor dramatic cumplit, si un sens humoristic aparte probabil mostenit din provenienta lui Italiana traind in New York unde a facut scoala normala si de actorie.

RA: Salut, Maria Voastra, ca v-ati incumetat sa va-ntalniti cu mine!
AP: Ei, nici chiar asa, Ray! Intr-un fel as putea spune la fel.

RA: Thanks. Vreau sa sti ca cu toate ca nu t-i s-a decernat Golden Globes si pentru rolul din “The Merchant of Venice”, cred c-ai delivrat o performanta extraordinara ca n-a fost de loc usor sa intre in pielea lui Shylock asa cum probabil Shakespeare l-a intruchipat. Ti-ar fi placut sa-l joci pe scena de teatru sau mai bine in film?
AP: Adevarul? La teatru imi place mai mult deoarece poti mentine o continuitate ce explora emotiile atat ale caracterului cat si al audientei pe care-i simti cum respira si reactioneaza. Sigur ca joc in filme pentru care sunt foarte bineplatit, dar ma multumesc mai putin deoareceperformanta e intrerurpta de atatea ori spre a satisface viziunea regizorului pe de o parte, si asteptarile infiniteintre o scena si alta pana echipele tehnice fac aranjamentele si acomodarile respective. Asa ca pe cand in teatru ai douoa ore bune continue, in film poate sa treaca o zi ca sa sie filmat un minut!

RA: Intr-un fel asta se-ntampla si cand scriu un articol, comentariu sau chiar o poveste caci pana nu-i gasesc de unde s-o apuc de coada, cum ar veni, arunc sau sterg pagini intregi la inceput si abea apoi incep sa curga ideile si cuvintele;
AP: Numai ca voi scriitorii nu treceti repetat prin niste emotii drastice de care actorul nu poate scapa daca-i un actor autentic si bun.

RA: Dar nici noi nu scapam de a fi ambalati intr-o fantezie cerebrala in cautare de cuvintele descriptive care sa ma multumeasca, sau mai bine zis, sa multumeasca atat eroul sau eroii povestii cat si pe cetitori.
AP: Bine zis. Doar asta vrem si noi sa tintim ca audienta sa simta impreuna cu noi care jucam drama sau comedia lucrurilor si sa-i suprindem de fiecare data cu ceva nousi chiar memorabil daca avem noroc. Dar hai sa te intreb in revers care din roluri te-au afectat cel mai mult?

RA: Incepand cu Serpico?
AP: Dece nu?

RA: S-ar putea sa fiu de scoala veche, dar dilemma reiese intre roluri moderne vis-a-vis cele foarte teatrale ca
Shylock din Merchant of Venice care probabil ti-a cerut un studiu foarte adanc.
AP: E adevarat... e mai leger sa joci in haine de toate zileledecat in costum de perioada, dar ambele au avan-tajele respective. In ambele cazuri trebuie sa cercetezi caracterul respectiv pana in panzele albe ca sa poti reda dece reactioneaza in anumite feluri care sa fie credibile in special audientei. Si asta este bucuria actorului ca sa poata trai si reda realitatea rolului. Deci e procesulprin care treci cu toate rolurile pe care vrei sa le joci cinstit dar si cu anumite accentede interpretare care depind de la actor la actor si de la regizor la regizor.

RA: Cu alte cuvinte un actor bun cauta sa fie corupt cel putin pentru perioada in care interpreteaza rolul, si sa devina chiar adictiv rolului daca bnu al intregii povesti.
AP: Interesant cum ai abordat asta.. dar poate ai dreptate pentru ca odata ce mi-am gasit acel ceva caracteristic rolului respectiv, devone ca un filtru prin care incerc sa amplific intensitatea roluluipana ma multumeste in primar, si apoi regizorul, cu speranta ca va fi preluat ca atare si de audienta.

RA: Deci nu ai nici o problema sa treci de la un rol la altul ori cat ar fi de dramatic storgandu-te emotional, etc.
AP: La inceputul carierei am avut asemenea experienta dar a trebuit sa ma lecuiesc rapid, asa ca odata ce am completat de jucat un rol, e gata dus si goodbye si uit de el. Cu alkte cuvinte nu ma mai las corupt de rol ca sa-mi lase cicatrici emotionale si amintiri neplacutedecat atunci cand intr-adevar se intampla un incident la turnarea filmului. Caci altfel nu as mai putea interpreta un rol nou fara sa-l patez cu reminiscente din cele din trecut.

RA: Crezi ca noua generatie de actori trece prin aceleasi sentimente? Cum ii compari?
AP: Nu vreau sa generalizez dar cred ca ei sunt mai bine echipati sa joace in filme si televiunedeoarece au crescut intr-un mediu predominat de filme decat de teatru.Dar sta nu inseamna ca fiecare generatie isi are vedetele ei si e dificil de comparat ca atare. In general insa, noua generatie e mai adaptata aparatului de fil- mat decat am fost noi cei venind din teatru.Dar e un fenomen tacit care se manifesteaza cand te astepti mai putin si daca se intampla asta este si bravo lor.

RA: Si atunci ce te face sa-ti alegi sau sa accepti un rol?
AP: Banii! Glumesc... chit ca la-nceput eram multumit sa m-i se ofere un rol ca sa-mi pot plati chiria cum ar veni. Azi, slava destinului, am ajuns sa pot refuza daca nu simt ca rolul are ceva de spus, caci altfel m-as epuiza aiurea si am ajuns la un stadiu in care imi pot permite sa-mi aleg ceeace m-ar bucura cel mai mult. Si daca ma bucura pe bine, probabil ca voi avea sansa sa se bucure is audienta.

RA: Dece crezi ca cineastii din Hollywod prefera filme cu actiune ampla si caractere disputabile chiar diavolesti?
AP: Intr-un fel le place sa ia pe cei mai de jos din pleava si sa-i vada ridicandu-se prin propria lor putere sau
printr-o viclenie marsava. Si poate pentru-ca audientei ii place sa-si inchipuie sau sa vizioneze roluri in care nu-si pot inchioui ca l-i s-ar putea intampla lor dar care-o fascineaza totusi pentru-ca caracterele respective au mers sau luptat in contra sistemului care d emulte ori e corupt sau chiar plictisitor.

RA: E adevarat ca ve interpreta rolul lui Napoleon? Ar fi o provocare actoriceasca si poate chiar o experienta amuzanta.
AP: Ma rog...m-i s-a oferit de cateva ori si poate as accepta chit ca s-au facut atatea filme despre el dar numai cu conditia ca materialul sa ofere ceva aparte decat s-a abordat pana acum. Asa ca depinde...

RA: Dar asta va fi despre perioada cand a fost exilat. Corect?
AP: Da. Cred ca vor fi ultimelelui zile pe insula St. Elena... si raletiile cu o tanara fata care s-a amorezat de el si vrea sa-l ajute sa evadeze. O poveste interesanta si despre ce se intampla in satul acela, si cum a fost afectat de la venirea lui.

RA: Stiu ca ai facilitat formarea unui Studio de Actorie in New York, si dupa cate inteleg si-au deschis usile si aici in Los Angeles.
AP: Corect. A ramas actionand ca o rganizatie non-profit caci n-am vrut ca teatrul sa devina comercial. Aziu sunt mandru ca si-a stabilit o traditiesi o reputatie care creste permanent mai ales ca are si un loc in televizie.

RA: Si pentru ca veni vorba, dece este zicala „The Show must go on” („Spectacolul trebie sa continue” ?
AP: Habar n-am!Cred ca s-a proliferat din timpul razboiului in Londra, unde in ciuda bombardamentelor spectacolul trebuie sa continueori ce ar fi. A devenit o traditie care s-a nascut din eroismul actorilor care s-au simtit obligati sa aduca un zambet soldatilor in vacanta sau chiar populatie ca sa le mentina moralul ca totul nu s-a pierdut decat dac cadea o bomba pe teatru! E o chestie!Cel putin cred ca asta e motivul don dosul expresiei si iti multumesc ca mi-ai fortat creierul sa lucreze. (am ras)

RA: Oare asta s- intamplat si cand faceai filmul Godfather? Am auzit ca nu ai fost prea fericit in perioada aia.
AP: E adevarat si nu inteleg de ce nu m-au concediat. A fost o perioada grea pentru mine din motive diferite.

RA: Dar ai supravietuit si nu cred ca-ti pare rau caci altfel ce-ai fi facut?
AP: Poate taximetrist...glumesc... m-as fi intors pe scena pentru-ca ceeace este cumplit ca actor, este ca atunci cand cineva sta peste tine cu un topor sa te taie, poti sa-l uimesti zicandu-i sa se duca la dracul, sa te ridici si sa pleci!

RA: Ce poti sa-mi soui despre filmul viitor care se numeste „88”?
AP: Da, se turneaza in Vancouver. E povestea despre un profesor universitar care dubleaza si ca psihiatru forensic pentru FBI si primeste o amenintare de moarte cu 88 de minute de trait.Ca sa scape incearca disperat sa gaseasca si l-ar fi putut ameninta asa. Sper sa-l terminamcurand, dar mai sti?

RA: Adevarat! Poate a venit timpul sa-mi spui cum o duci acum ca ai copii si sunt inca mici? Ai timp destul sa fi cu ei?
AP: Absolut! Cat oi fi eu New Yorkez, m-am mutat aici in Los Angeles ca sa fiu si mai aproape de ei cand filmez chiar daca cum trebuie sa fac un film in Canada la Vancouver, e doar o ora jumatate de zbor in loc de cinci ore intre New York si Los Angeles. Asa ca-i mai usor decat cu fata mea mai mare pentru care as fi vrut sa fiu mai des disponibil. Dar asta este si incercam sa amelioram traiul pe cat putem.

RA: Te salut in numele cititorilor revsitei Observatorul din Toronto.
Iti multumesc pentru timp si amabilitatea de a-mi raspunde ca de obicei.
AP: I beg you pardon?! (am ras si ne-am strans mainile cu caldura).


Nota Observator;
RAY ARCO - Scriitor/Jurnalist
Ray, absolvent al UCLA, se trage dintr-o famillie de descendenta romana. A absolvit cursurile de comnicatii mass media/video-audio, obtinand o diploma in Liberal Arts-Film TV si Jurnalism, absolvind totodata cursuri in stiinte Sociale, intitulandu-si teza de doctorat "EDORITE - Environmental Discovery of Related Identity Through Experience". Inca din 1958 Ray a functionat ca si corespondent pentru multe publicatii din diferite tari, In 1960 devenind membru activ al prestigioasei organizatii HFPA.
Pana in prezent, Ray Arco si-a construit un portfolio impresionabil, cu peste 75 de titluri (romane, scenarii pentru filme, programe de TV originale, eseuri, peste 600 de poezii in limba engleza si romana).
Printre scrierile sale amintim peste 2000 de articole bazate pe interviuri personale si fotografii cu celebritati din Hollywood, 30 nuvele unice, precum si o multitudine de scenarii pentru filme ce au la baza subiecte unice.

Ne onoreaza colaborarea lui Ray Arco in paginile Observatorului.
Iti multumim prietene.
P.P.





de la corespondentul nostru la Holywood- Ray Arco    12/5/2008


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian