Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


23 Aprilie s-a nascut William Shakespeare - sonete

Sonetul 35 (William Shakespeare)

Alungă întristarea, chiar si-o roză
Mai are spini, izvoarele tărână,
Eclipsa-i a luminii-apoteoză,
Si-n frunză doar omida e stăpână.
La fel ca altii, stărui în orbirea
Îngăduintei mai presus de toate;
Statornică în amăgiri mi-e firea,
Te iert mai mult decât gresesti tu, poate.
Fiindcă'ti sunt păcatelor izvorul
Cu mine însumi lupt, în judecată;
Când avocat îti e acuzatorul
Războiul nu'ncetează niciodată.

Îndrăgostit, si hotului complice,
Doar păgubasu'i vinovat, se zice.


Sonnet XXXV (William Shakespeare)

No more be grieved at that which thou hast done:
Roses have thorns, and silver fountains mud;
Clouds and eclipses stain both moon and sun,
And loathsome canker lives in sweetest bud.
All men make faults, and even I in this,
Authorizing thy trespass with compare,
Myself corrupting, salving thy amiss,
Excusing thy sins more than thy sins are;
For to thy sensual fault I bring in sense
Thy adverse party is thy advocate
And 'gainst myself a lawful plea commence:
Such civil war is in my love and hate

That I an accessary needs must be
To that sweet thief which sourly robs from me.

Al noptii chip e-al tău, când îmi deschide
Cu-nvinuire, pleoapa istovită?
A ta e voia umbrei ce-i ucide
Zâmbind săgalnic, linistea râvnită?
Al tău e duhul ce-l întorci acasă
În fapta mea năluci să iscodească,
Si-n nestiuta vină ce m-apasă
Temei de gelozie să găsească?
O, nu. Iubirea ta nu-i vinovată.
E-a mea iubire, zăvorându-mi somnul
Si alungând blesteme,'ngrijorată
Din calea ta, de pază întru Domnul,

Veghind când tu, furat de alte soarte
Aproape fiind de altii, mi-esti departe.


Sonnet LXI (William Shakespeare)

Is it thy will thy image should keep open
My heavy eyelids to the weary night?
Dost thou desire my slumbers should be broken,
While shadows like to thee do mock my sight?
Is it thy spirit that thou send'st from thee
So far from home into my deeds to pry,
To find out shames and idle hours in me,
The scope and tenor of thy jealousy?
O, no! thy love, though much, is not so great:
It is my love that keeps mine eye awake;
Mine own true love that doth my rest defeat,
To play the watchman ever for thy sake:

For thee watch I whilst thou dost wake elsewhere,
From me far off, with others all too near.


Sonetul 60 (W. Shakespeare)

Se-ntrec spre tărm, mereu, neabătute,
zdrobindu-se de stânci, aceleasi valuri;
la fel lovesc, nepăsător, minute
în viata noastră nestiute maluri.
Când Soarele alunecă-n amiază,
spre glorie urcând, el naste Luna
si o eclipsă gloria-i retează,
căci Timpul se retrage-ntotdeauna.
A fi aduce-n vreme un adaos
ce sapă rid în fruntea cea suavă;
atunci natura se întoarce-n haos
cu Moartea secerând din nou, bolnavă.

Si totusi eu, prin vers, o voi învinge;
trăind în el, secunda nu m-atinge.

Sonnet LX (W. Shakespeare)

Like as the waves make towards the pebbled shore,
So do our minutes hasten to their end;
Each changing place with that which goes before,
In sequent toil all forwards do contend.
Nativity, once in the main of light,
Crawls to maturity, wherewith being crown'd,
Crooked eclipses 'gainst his glory fight,
And Time that gave doth now his gift confound.
Time doth transfix the flourish set on youth
And delves the parallels in beauty's brow,
Feeds on the rarities of nature's truth,
And nothing stands but for the scythe to mow:

And yet to times in hope my verse shall stand,
Praising the worth, despite his cruel hand.





traducere Radu Stefanescu    4/23/2008


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian