Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


A venit vremea





Vremurile s-au tulburat. Ar fi minunat dacă am ajunge să ne unim, fără teamă, în cuget - în tot ceea ce este înăltător si plin de lumină. Speranta este cea care atunci când vorbe crude (care ridiculizează trecutul nostru, precum „După ce copac se ascund dacii?”) îmi rănesc sufletul, îmi scoate în cale o carte precum „Secretele Hititilor” (C.W. Ceram). În ea am găsit următoarele: „În primul rând, specialistii în istorie antică au fost extrem de vexati. Presupunerea că indo-europenii fuseseră un grup dominant în Asia Mică nu se încadra deloc în ideile lor preconcepute. Pe un ton oarecum batjocoritor, istoricii le-au cerut filologilor să aibă amabilitatea de a-i informa de unde anume ar fi venit acesti indo-europeni. Întrebarea era nedreaptă: istoricii însisi ar fi trebuit să răspundă.” Dacă acest lucru se întâmpla la începutul secolului al XX- lea, este trist că la noi această mentalitate este frecvent prezentă si după o sută de ani.
În 1915 Hrozny descifra textul hitit „nu ninda-an ezzatteni vadar-ma ekutteni” vechi de 3.500 de ani, făcând corelatii cu termeni din limbile europene. El porneste de la presupunerea că dacă ninda în sumeriană însemna pâine, ceilalti termeni sunt legati de verbul a mânca. Si astfel leagă termenii din engleză, unde eat înseamnă a mânca, cu edo din latină si mai ales cu ezzan din germana veche (care se aseamănă cu ezzatteni). Din fericire există si la noi regionalisme ca zamă, zămorî, zămorăsc si zămurcă (toate cu sens de mâncare), dar si verbul „a sătura” (cu ceva care e sătios). Pe hititul vadar l-a corelat cu englezescul water, germanul wasser si cel din saxona veche watar. Paradoxal limba română are doi termeni cu aceeasi rădăcină si sens, dar considerati de autorii DEX-ului împrumuturi din latină respectiv slavă: vad (cu sensul de albie, matcă a unei ape curgătoare) si vadră (vas de scos si păstrat apa, la care se adaugă si echivalentul a zece litri). Textul hitit a fost tradus astfel: „Acum pâine veti mânca, pe urmă apă veti bea”. Mă întreb, dacă tot s-au căutat legături în limbile europene, de ce ekutteni n-ar semăna cu francezul écouter (pronuntat ecute) si care înseamnă „a asculta”? Cum textele pot fi legate de traditii (poate chiar religioase, asemănătoare posturilor practicate de către crestini sau musulmani) atunci să nu fi putut mânca sau bea până nu ascultau cuvântul sau rugăciunea?... Deci textul ar putea fi tradus „ Mâncati pâine si beti apă după ce mă ascultati”. Cu atât mai mult cu cât apare si particula ma care în multe limbi europene este pronume. Peste mai bine de 1500 de ani Iisus le spunea ucenicilor că „pâinea si vinul sunt trupul si sângele meu”... Algelo Morretta descrie războinicii hititi care poartă „calpac, care la greci se va numi philos”, iar la noi „căciula dacică”. Conform documentelor din timpul suveranului Anitta (1792 -1740 îHr.) tara hititilor se numea Hatti. Paradoxal, se vorbeste că dacii aveau un cult al lupului care atacă în haită, iar în mitologia scandinavă Hati este numele unui lup fabulos. Poate că există o legătură mult mai strânsă între strămosii nostri, popoarele nordice si hititi.
Încă de acum cincizeci de ani s-a ajuns la concluzia că leagănul indoeuropenilor este „undeva în zona cuprinsă între sudul Rusiei si Europa Centrală” (C.W. Ceram).
Iată că după Rudolf Steiner, Jean Haudry si C.W. Ceram a venit vremea să avem curajul să recunoastem că savantii europeni au dreptate când cred că spatiul Carpato –Dunărean este leagănul poporului indoeuropean.








Camelia Tripon    11/2/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian