Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


„Gh.I.Brătianu – istorie si politică” de Petre Otu si Aurel Pentelescu


Un Brătianu comentat prin prisma activitătii sale de după 1930; nu e inclusă, desigur, participarea savantului la prima conflagratie mondială, după care acesta a si scris o interesantă carte referitoare la peripetiile primei intrări a armatei române în Budapesta, când cu „Noroc în cojoacele, cusmele si pâslarii rusesti” (confiscate la destrămarea armatei tariste si cu care s-au dotat militarii români pentru această discutabilă campanie)...Cartea de fată evocă situatii dinainte si din al doilea război: Gh.I.Brătianu sfătuieste pe Antonescu, artizan al doctrinei României Mari, să nu formuleze nici o revendicare asupra Banatului Sârbesc, confiscat de regatul vecin, în urma unei largi campanii de anexare a întregului Banat si folosit de I.I.C.Brătianu ca monedă de schimb pentru o „pace durabilă cu sârbii”. O mică trădare a politicii dâmbovitene, tratată de autori ca o prudentă neimplicare a tării în războiul hitlerist din acea fază. Antonescu i-a declarat lui Gh. Brătianu că doreste o rezistentă pe linia fortificată Nămoloasa-Galati, unde-i va putea opri „categoric” pe rusi. N-a fost să fie...
Gh.Brătianu consideră zona secuimii ca un cui înfipt în mijlocul românimii; dar acest „cui al lui Pepelea” nu era altceva decât rezultatul trasării frontierelor de după prima conflagratie.
Un subiect deosebit în contextul acestei cărti este acela al
bombardamentelor anglo-americane; nu numai presa străină care s-a ocupat de atacul din aer asupra Germaniei a cotat drept „teroristă” actiunea, ci si cea românească. Apare o documentatie destul de serioasă în acest domeniu: „...aviatia rusă e neglijabilă, anglo-americanii si-au luat tragica sarcină de a dezorganiza spatele frontului...rusii au fost foarte abili în ceea ce priveste latura morală a chestiunii, când au consimtit să rezerve acest rol anglo-americanilor, poate mai costisitor decât milioanele de vieti ostăsesti care albesc câmpurile de bătălie din răsărit...”, sustine Pamfil Seicaru. Si: „Toate natiunile europene resping ideea suprematiei barbare a bolsevicilor. Poate că a fost o necesitate politică pentru anglo-americani să recurgă la alianta asta cu URSS, care va fi judecată de istorie, dar constiinta noastră ne împiedică să credem că Anglia si America voiesc să ajute scopurile exclusiv rusesti. Civilizatia de tip european nu are nimic cu Asia...”
Presa afirmă că bombardamentele asupra României au caracter terorist, adică împotriva civililor. Nechifor Crainic afirmă: „...o parte din pământul tării e bântuit de barbarii Uralilor, văzduhul e năvălit de barbarii de peste Atlantic. Din memoria veacurilor viitoare nici o putere nu va mai putea să steargă barbaria cu care anglo-americanii pustiesc acest continent, care e vatra culturii omenesti.”
Desigur, tot presa noastră afirma în articole semnate cu pseudonim că „SUA se bucurau în România de o simpatie aproape generală si nimeni nu s-ar fi gândit că avioanele americane ar fi putut să ne distrugă orasele. Era peste puterea noastră de a pricepe că americanii ar fi fost capabili să ne lovească pe la spate.” Era peste puterea presei să-si asume, dimpreună cu întregul popor, riscul unei asa mari pătrunderi armate, dincolo de Basarabia?
Gh. Brătianu laudă Bucurestii pentru atitudinea responsabilă din timpul bombardamentelor aliate.
Mai putin cunoscută românilor este scrisoarea deschisă a lui Gh.Brătianu către istoricul american W.G.Leland. Cităm: „...la temeiul împrejurărilor de care suntem învinuiti azi se află optiunea senatorilor americani, care au răsturnat, în 1920, principiile lui Wilson, revenind în anii de după război (primul război mondial, n.n.) la doctrina de izolare a lui Monroe si au determinat astfel, lipsind pacea de garantiile SUA, toată evolutia politică europeană pe care o osânditi acuma cu atâta asprime...România nu e o mare putere, nu putem răspunde cu aceleasi arme...dar este deasupra noastră o judecată supremă etc.” Pamfil Seicaru, care a publicat această scrisoarea în Curentul, adăuga: „A păstra tăcerea în fata urgiei ar fi un act de lasitate; actele de dementă devastatoare, sportul vânătoarei de oameni trebuie denuntat judecătii severe de mâine”. Unde? La tribunalul improvizatiilor de la Nuerenberg-Narrenburg? „Când peste aceste nevinovate (?) victime se flutură IDEALURILE UMANITĂTII, trebuie să se ridice strigătul de protest al constiintei umane.”
Din „presa cenusie”: „Istoricii au să tălmăcească întelesul făcliei pe care Libertatea o înaltă în pragul Noului Continent nu spre răspândirea luminii, asa cum socotise Wilson, ci ca o tortă de incendiere a civilizatiei...imagine ce caracterizează bine războiul dus de americani”. C.Rădulescu-Motru: „Explicatia terorismului american stă în faptul dublei personalităti a americanilor. America are două suflete: cel vechi, altoit pe sălbăticia cu care a distrus popoarele autohtone...si unul nou, în formare, de-abia iesit din predica moralei crestine. Acel suflet nou consistă în cuvinte, în partea superficială a constiintei, pe când sufletul vechi constituie întreaga simtire si impulsivitate americană, cu fapta acolo unde iese un câstig material.” Se mai adaugă, se spune în cartea discutată, bomboanele otrăvite, lansate din aer, jucării explosive pentru copii „si alte inventii ale civilizatiei americane”. Este absolut remarcabil, din punct de vedere stilistic, demersul intelectualitătii vremii si forta verbală a celor ce, simpatizanti ai Germaniei, uitau că America este o consecintă a colonizării europenilor si asiaticilor si va fi asa si în continuare. „Terorismul” american a constituit si o răzbunare asupra vechiului si decadentului continent european, care, de fapt, îndemnând spre imigrare si-a expulzat cetătenii. Românii din cartea despre Gh.Brătianu vorbesc despre americani ca despre o natie aparte, nu ca despre un conglomerat de europeni, care are destule amintiri neplăcute din Europa. Literatii de frunte ai României au scris incitant, fără să stie câti americani de sorginte română au bombardat cu sârguintă meleagurile natale, administrate prost de trădători si fascisti. Ca mâine, dacă nu ne vom tine cum trebuie de NATO, de un destin occidental, de o Europă cu mintea revenită la cap, copiii nostri americani este posibil să ne parasuteze bomboanele otrăvite si jucăriile explosive pe care le merităm cu prisosintă. Bomboane pentru bătrânii bombonari si bombonei, care n-au reusit să le ofere copiilor decât sechele de comunism, legi inoperante, coruptie etc. Si bombe pentru neo-fascism, pentru un eventual nationalism îndărătnic, pentru administratia rătăcită pe culoarele lipsei de doctrină (n.a.).

Pentru Observatorul – Toronto

Lucian Bureriu / Timisoara





Lucian Bureriu    7/2/2007


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian