Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Prepozitul canonic Basiliu Ratiu - O viata dedicata bisericii si Neamului Romanesc

Omul sfiinteste locul
Proverb romanesc


Biserica Romana Unita cu Roma din Ardeal cunoscuta si sub numele de Biserica Greco-Catolica a avut parte de o multime de oameni si conducatori energici si luminati a caror contributii si actiuni au fost esentiale pentru progresul si iluminarea poporului.
Unul dintre acestia a fost Basiliu Ratiu de Noslac (Nagylak). Iata intr.-adevar un om care oriunde a fost se poate spune ca a "sfiintit" locul.

Basiliu Ratiu s-a nascut in ziua de praznic a Craciunului din anul 1783 (1) fiind primul fiu al lui Grigore Ratiu si al Mariei Iancu; a fost botezat cu prenumele Vasile, conform traditiei familiare de a fi incredintat in ocrotirea sfantului cu prima pomenire din calendarul bisericesc dupa nastere : 1 Ianuarie. Tatal, Grigore Ratiu, fiul lui Stefan si nepotul lui Pascu- asa cum erau identificati Ratestii cu doua trepte de precursori- a fost un om blajin, si un harnic agricultor, nascut la Turda, descendent al vechii familii nobile romane : familia Ratiu de Nagylak, atestata de Tabla Nobililor (2) prin hotararea din 2 August 1792. Mama lui lelea Marie, era o femeie apriga, profund evlavioasa, vestita pentru harnicie si curaj; era considerata "mai Rateasca decat sotul"; ea si-a impus dedicarea fiului "sa fie preot si sa ne zideasca biserica" urmand pilda Sfantului Vasile. Fiind un baiat silitor si inteligent, dupa terminarea cursurilor scolii primare la Turda, Basiliu ( cum avea sa fie inscris in documentele scolare) este trimis la Blaj unde urmeaza cursurile secundare si teologia, apoi la Cluj unde studiaza filosofia, studii pe care le inchee cu succes. Obtinand o bursa de studii, el pleaca la Viena la Collegiul Pazmanteum, unde studiasera si alti romani inaintea lui si in 1811 isi sustine doctoratul in teologie si filosofie. Tot la Viena in ultimul sau an de studii, este sfintit (hirotonisit) de preot la Biserica Sfanta Barbara, unde numele lui poate fi vazut si azi pe lista afisata a celor consacrati in aceasta biserica.

Intors in tara, il gasim la Blaj ca profesor de filosofie si director de studii la seminarul episcopiei.
Basiliu Ratiu era un barbat inalt, energic si impunator, un om educat si cu o mare putere de convingere. De aceea episcopia il trimite sa organizeze parohia Bisericii Romane Unite dela Muras-Uioara unde reuseste sa obtina case parohiale asigurand buna functionare a bisericii. Odata insarcinarea implinita, este trimis ca preot protopop la Turda, orasul sau natal, ca sa infiinteze o a doua parohie. Trebue mentionat ca in acest timp exista la Turda doar o mica biserica Romanesca Unita in cartierul Turda Noua, construita pentru minerii romani-taietori de sare- dela ocna de sare din vecinatate.

In acea perioada accesul romanilor la orase era extrem de redus si limitat, intrucat nu erau admisi ca locuitori decat nobili si oameni liberi. Majoritatea Romanilor insa erau iobagi, obligati sa nu paraseasca mosiile nobililor unde erau consemnati. Iar pentru a fi acceptat sa locuiesti in oras trebuia sa dovedesti cu acte si documente oficiale ca apartii categoriilor admisibile. Din timp in timp se verifica statutul locuitorilor orasului pentru ca sa se confirme daca mai au dreptul la rezidenta in oras.

Familia Ratiu de Nagylak capatase inca din secolul XIV o diploma de nobil dela regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, pentru participarea la lupte contra Turcilor (3), (4),(5). Aceasta fusese intarita in 1578 de imparatul Rudolf II al Austriei si apoi intarita din nou in 1625 de catre principele Ardealului, Gabriel Bethlen. Mai tarziu membrii familiei Ratiu intrand in conflict cu principele Rakoczi II au fost deposedati de proprietatile dela Noslac (Nagylak in ungureste) si alungati din acea localitate.Ulterior insa, Principele Adealului Mihai Apafi I caruia cei din familia Ratiu i-au facut un serviciu, le-a intarit din nou diploma nobiliara in 1680 fara ca sa le restitue toate proprietatile confiscate din Noslac. Din aceasta cauza o parte a familiei s-a mutat la Teius si ulterior a primit o alta diploma nobiliara. Cealalta parte a familiei al carui descendent era si Basiliu Ratiu s-a asezat la Turda. La Turda insa Ratestii au avut de intampinat opozitia nobililor unguri care le-au facut mai multe procese ca sa-i scoata din oras. Astfel se stie din documente despre procesul din 4-5 Iulie 1768 cand membrii familiei Ratiu au aratat diplomele nobiliare si au fost audiati 20 martori stabilindu-se autenticitatea diplomelor nobiliare. In cele din urma prin hotarare judecatoreasca li s-a recunoscut dreptul la rezidenta in Turda. Totusi cu aceasta nu s-a incheiat atacul contra Ratestilor. In 1782 li se face un alt proces si din nou li se recunoaste titlul nobiliar si din nou primesc recunoasterea dreptului de a locui in Turda.

Urmeaza totusi si un al treilea proces in 1828, de data aceasta fiind implicat si Basiliu Ratiu impreuna cu cei 6 frati si o sora a sa. Unul dintre acestia si anume Gligor, este tatal viitorului memorandist Dr. Ioan Ratiu. Iar un alt frate al lui Basiliu Ratiu si anume Ioan, este stramosul familiei Ratiu tot din Turda din care face parte si Ion Ratiu fost deputat in Parlamentul Roman de dupa 1989 si fost candidat la presedentia Romaniei. Sub indrumarea canonicului Basiliu Ratiu se introduce transcrierea numelui in ortografia latinizata: Ratiu in locul celor inscrise in documentele maghiare:Racz si germane: Ratz, precum si denumirea romaneasca a satului Noslac/Naslac in loc de Nagylak, in maghiara.La terminarea procesului prin sentinta din 1 Aprilie 1829 (6), se recunoaste ca diplomele nobiliare sunt autentice si deci Ratestii- din familia Ratiu de Noslac- au dreptul de rezidenta in orasul Turda.

Basiliu Ratiu a urmat cu multa sarguinta indemnul mamei sale de a ridica o noua biserica in Turda unde fusese trimis protopop. Pentru aceasta el isi foloseste averea sa personala primind si ajutorul si contributia fratilor si a membrilor familiei Ratiu din Turda, reuseste ca sa cumpere un mare teren in centrul orasului Turda pentru construirea bisericii. Pentru zidirea bisericii apeleaza din nou la ajutorul tuturor membrilor familiei locuitori in Turda, in special la fratii sai, oameni cu stare. A ramas printre turdeni nobilul lui indemn care e valabil si astazi:

" Cine casa cladeste doua vieti traieste, iara cine biserica zideste, de-a pururea vietuieste"(7)

Stradania lui a dat bune rezultate si in 1839 a avut loc sfiintirea bisericii Greco-Catolice (unita cu Roma) din Turda-Veche.
Cativa ani mai tarziu, Basiliu Ratiu intenteaza un proces familiei Bethlen,- care detinea la acea data pamanturile familiei dela Noslac - pentru restituirea proprietatilor confiscate pe nedrept de catre principele Rakoczi II. In cursul procesului, contele George Bethlen accepta sa achite 20,000 Florini canonicului Basiliu Ratiu drept despagubire pentru averea confiscata. Cu acordul fratilor si a membrilor familiei din Turda, Basiliu Ratiu foloseste despagubirea ca sa construiasca , pe langa biserica o scoala, locuinta pentru preot, locuinta pentru invatator, o locuinta pentru cantor si una pentru paraclisier. Tot el a cumparat un loc pentru cimitirul familiei si un alt loc de cimitir pentru ceilalti romani din oras care pana atunci nu avusesera cimitir in Turda. Isi ajuta si pe multi din nepotii sai din Turda dandu-le locuri de casa si ajutoare banesti. Pe multi ii intretine la scoli. Pentru intretinerea bisericii, a scolii si a celorlalte institutii, Basiliu Ratiu a intemeiat o Eforie avand si suportul episcopului Alexandru Sterca Sulutiu, lasand tot pentru acesta si fonduri suplementare. Eforia se compunea dintr-o piata cu tarabe pentru negustorii de zarzavat si care se dadeau cu chirie, toate acestea au adus insemnate venituri pentru parohie. La cererea lui Basiliu Ratiu, nepotul sau Dr.Ioan Ratiu viitorul memorandist, preia conducerea Eforiei devenind primul ei presedinte (8).La sugestia lui s-a facut o mare constructie cu etaj in piata, cu mai multe unitati comerciale pe care le-a inchiriat sporind simtitor veniturile Eforiei. Din veniturile Eforiei prin hotararea Canonicului Basiliu Ratiu erau asigurate un numar de burse pentru ca tinerii din familia Ratiu dar si alti tineri romani inteligenti si silitori sa poata studia la scolile superioare. E de remarcat ca o multime de tineri romani ardeleni au profitat de aceste burse. Printre acestia au fost multi tineri care devenind profesori, avocati, medici sau preoti au contribuit la luminarea poporului si la lupta pentru drepturile romanilor din Ardeal si in cele din urma la unirea Ardealului cu celelate provincii romanesti, la 1 Decembrie 1918.

Biserica greco-catolica din Turda ctitorita de familia Ratiu, a fost slujita de preoti apartinand acestei familii, conform actului de ctitorie, traditie care s-a pastrat pana in 1948 cand biserica greco-catolica a fost desfiintata de comunisti. Atunci si biserica Ratestilor din Turda ca si alte biserici greco-catolice a fost preluata de catre biserica ortodoxa care nu a retrocedat-o greco-catolicilor nici pana astazi. Ultimul preot greco-catolic a fost Dr.Coriolan Sabau, care si el provenea din familia Ratiu. Si el fiind primul nascut, a fost desemnat sa fie preot paroh in Turda. Dupa ce si-a incheiat studiile la Blaj si Roma, unde a obtinut un doctorat in teologie si filosofie si a fost hirotonisit preot, Coriolan Sabau a revenit in tara activand ca preot la Bucuresti si in satele din Secuime. In 1933 dupa moartea protopopului Nicolae Ratiu dela Biserica Ratestilor din Turda, Coriolan Sabau a preluat biserica Ratestilor unde a slujit pana cand a fost arestat in acel an 1948 de teroare comunista, ispasind multi ani de inchisoare ca multi alti preoti si toti episcopii bisericii greco-catolice.Ei nu au avut alta vina decat aceea ca au vrut sa-si pastreze credinta lor greco-catolica si n-au acceptat sa treaca la confesiunea ortodoxa asa cum li s-a cerut. Astazi cand biserica greco-catolica desfiintata de comunisti, a primit din nou dreptul ei legal la existenta, pare greu de inteles atitudinea dusmanoasa fata de aceasta biserica a conducatorilor administratiei de stat ca si atitudinea conducatorilor bisericii ortodoxe care nu vor sa-i retrocedeze bisericile si proprietatile confiscate. La fel de nejustificat a fost si refuzul preotului ortodox de a permite in Ianuarie 2000 intrarea in biserica ctitorita de familia Ratiu a cortegiului funerar si a corpului neinsufletit al lui Ion Ratiu cel care fusese deputat in parlament si candidat la presedentia tarii. Din aceasta cauza slujba mortuara a avut loc afara in fata bisericii pe un mare ger. Ion Ratiu fusese botezat in aceasta biserica atunci cand preotul bisericii fusese bunicul sau protopopul greco-catolic Nicolae Ratiu.

Revenind la Basiliu Ratiu il regasim dupa 1840 canonic-prepozit la Blaj unde preda dreptul canonic si istoria bisericeasca fiind si defensor matrimonial al Consistoriului Episcopiei si rector al seminarului Blajean. Mai tarziu, in 1848, il gasim printre organizatorii Marei Adunari Generale dela Blaj din 3/15 Mai 1848 (9). Urmand traditia Blajului stabilita de episcopul Inochentie Micu-Klein, dar si cea a familiei sale de a milita pentru drepturile Romanilor din Ardeal, canonicul Basiliu Ratiu face parte din delegatia care urma sa prezinte imparatului hotararile Adunarii Romanilor dela Blaj. Dar si de data aceasta imparatul nu le-a aprobat cererile. Ulterior insa dupa declansarea revolutiei in Ungaria, ministrii si generalii imparatului au cautat o intelegere cu Romanii promitandu-le libertate pentru iobagi si mai multe drepturi precum si egalitatea cu celelalte natiuni din imperiu. Dar dupa infrangerea revolutiei in urma careia 40,000 de romani si-au pierdut viata luptand pentru imparat, acesta n-a mai respectat promisiunile facute in numele lui de catre ministrii imperiali. Printre cei adanc loviti de comportarea necinstita a imparatului, a fost si Avram Iancu, cel care a condus actiunile de lupta ale romanilor in timpul revolutiei din 1848. Si el s-a increzut in promisiunile curtii imperiale dela Viena, si deziluzionat din cauza nerespectarii lor, dar si profund indurerat de miile de jertfe zadarnice din partea romanilor, a avut o adanca depresie din care nu si-a mai revenit. Dupa cativa ani dela revolurtie imparatul Franz Iosif a vizitat Transilvania si printre altele a vrut sa se intalneasca si cu Avram Iancu intentionand sa-i dea o decoratie imperiala. Insa Avram Iancu a refuzat sa se intalneasca cu imparatul spunand ca « un nebun si un mincinos n-au ce vorbi impreuna » Desigur ca se referea la nerespectarea promisiunilor din partea imparatului pentru care luptasera si murisera zeci de mii de Romani.

Dupa revolutia din 1848, Basiliu Ratiu si-a continuat activitatea sa didactica si administrativa la seminarul teologic al episcopiei greco-catolice din Blaj. Scrie manuale scolare pentru sudenti la fel ca si celalti profesori (10). Trebue sa mentionam ca in acel timp cele mai importante institutii romaneasti din Ardeal erau cele doua bisrici: biserica greco-catolica si biserica ortodoxa. Conducatorii bisericii erau si conducatorii recunoscuti ai poporului roman. Pentru a intarii si a inalta si pozitia conducatorilor bisericilor romanesti, s-a pornit o actiune de a ridica episcopiile respective la rang de mitropolie si desigur ca printre cei care au militat pentru acest deziderat a fost si Basiliu Ratiu.

In anul 1867 in urma presiunilor facute de unguri pe langa imparatul Franz Iosif, si in ciuda opozitiei din partea romanilor, a sasilor si a altor minoritati nationale, trecand si peste constitutia existenta, ungurii au reusit sa legifereze incorporarea Transilvaniei in Ungaria. Astfel, dupa sute de ani de existenta independenta, Principatul Transilvaniei a fost alipit Ungariei printr-o simpla trasatura de condei : semnatura imapratului. Pentru Romani, aceasta schimbare pe care o considerau ilegala a fost deosebit de critica, intrucat ei nici macar nu erau recunoscuti ca natiune de catre unguri si erau supusi in mod continuu la un proces de maghiarizare. In aceste conditii romanii au formulat un important memoriu care este cunoscut sub numele de Pronunciamentul dela Blaj. Prin acest memoriu se critica neconstitutionalitatea legilor adoptate care nu numai ca sunt total inechitabile si nedemocratice, dar contravin tuturor uzantelor fiind ne mai intalnite in nici o practica parlamentara. Pronunciamentul a fost iscalit de toti conducatorii bisericii dela Blaj inclusiv de octogenarul Basiliu Ratiu. Aceasta semnatura insa i-a adus mari neplaceri pentruca atat lui cat si altora, ungurii le-au intentat un proces de tradare (11) ; a scapat de condamnarea la inchisoare datorita interventiei curtii imperiale care a oprit procesul.

La 12 Decembrie 1870 Basiliu Ratiu moare, avand satisfactia indeplinirii indatoririlor de promovare a drepturilor natiei, intarirea bisericii greco-catolice, iar in cronica familiei inscrierea poreclei cu renume in ortografia latina atestand originea romana : Familia RATIU de Noslac. Marturii despre Basiliu Ratiu gasim in publicatiile vremii : "Familia" din Oradea in 1865 si mai tarziu prin 1870 Gazeta Transilvaniei care il elogiaza spunand despre el ca era "ca un om cu statura de atlet cu temperament infocat, dedicat luptator pentru recunoasterea neamului si promovarea bisericii si scolii din Turda". Dat in judecata in 1868 declara : « in Pronunciament nu este decat adevarul. Eu bucuros mor in temnita pentru adevar » Basiliu Ratiu este considerat parintele sufletesc al familiei Ratiu din care face parte, deoarece a fost indrumatorul si calauzitorul ei ingrijindu-se tot timpul de educatia si bunastarea familiei. El a fost acela care i-a indemnat sa-si iubeasca neamul si sa lupte neinfricati pentru dreptate, cu credinta in Dumnezeu si avand incredere in justetea cauzei lor. Traditia de a lupta pentru cauza romanilor din Ardeal instituita de el, a fost urmata de multi descendenti ai familiei Ratiu.

____________

Nota : Tin sa aduc multumirile mele Dlui Prof. Dr. Mircea Ratiu care mi-a pus la dispozitie date si documente din arhiva familiei Ratiu, precum si alte informatii pastrate in traditia familiei pe care el le cunoastea dela tatal sau Dr. Augustin Ratiu si dela bunicul sau protopopul Nicolae Ratiu.

(1) Augustin Ratiu "Din trecutul familiei Ratiu" manuscris nepublicat, 1970, p.1

(2) Ioan Georgescu "Dr. Ioan Ratiu- 50 de ani din luptele nationale ale romanilor ardeleni", Tipografia "Foaia Poporului", Sibiu 1928 p.7-12

(3) Augustin Ratiu "Pro Memoria"-genealogia familiei Ratiu" ziarul Ariesul, anul III, Nr. 34, din 19 Aug. 1928

(4) Dan Plesia "Ratziu de Noslac (Nagylak)" Branche Turda, Arbore genealogic, Comisia Heraldica/Genealogii Comitetul de Arta si Cultura, Bucuresti 1981

(5) I. cavaler de Puscariu “Date istorice privitoare la familiile nobile romane” Sibiu,1892, p. 325

(6) Augustin Ratiu "Sentinta Tribunalului Comitatului Turda din 1 Aprilie 1829", ziarul Turda, Nr.34 din 24 Aug. 1924

(7) Augustin Ratiu "Din trecutul familiei Ratiu" manuscris nepublicat, 1970, p.10

(8) Ioan Georgescu "Dr. Ioan Ratiu- 50 de ani din luptele nationale ale romanilor ardeleni", Tipografia "Foaia Poporului", Sibiu 1928 p.13

(9) Octavian Barlea "Metropolia Bisericii Romane Unite Proclamata in 1855 la Blaj" Perspective, X,Nr.37-38, 1987, p.72

(10) Nicolae Iorga "Istoria Romanilor din Ardeal si Ungaria" Ed. Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti, 1989 p.481

(11) Dumitru Suciu "Miscarea Antidualista a Romanilor din Austro-Ungaria si Ilie Macelariu 1867-1891" Editura Albatros, Bucuresti 2002, p.136









Prof. Mircea Sabau - Chicago    3/16/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian