Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Zilele Craiovei


Craiova - Situat in partea de Sud a Romaniei, municipiul Craiova, resedinta judetului Dolj, se afla in Nord-Vestul campiei Romanati, pe terasele de pe stanga raului Jiu, la 100 m altitudine, la intersectia unor importante cai rutiere si feroviare. Dinamica populatiei orasului a cunoscut o permanenta si spectaculoasa crestere de-a lungul timpului, asa dupa cum reiese din diverse documente sau recensaminte. Astfel, in 1735 in Craiova traiau peste 4 000 de personae, pentru ca in 1848 sa se inregistreze 20 000 de locuitori, in 1859 sa ajunga la 25 000 de locuitori, iar la sfarsitul secolului 19 avea 40 000 de locuitori. La recensamantul din 1930 s-au consemnat 63 215 locuitori, la cel din 1948, 84 574 locuitori, la cel din 1956, 96 897 locuitori, iar in 1974 sa atinga 194 235 locuitori. La 1 iulie 2005, Craiova numara 300 182 locuitori (din care 144 053 de sex masculin si 156 129 de sex feminin), raspanditi pe o suprafata de 39,2 kmp, ceea ce rezulta o densitate de 7 658 locuitori pe kmp. Din punct de vedere etnic, la recensamantul din 2002 au fost inregistrati 97,48% romani, 1,52% tigani si 1,00% alte etnii. Din punct de vedere confesional, majoritatea covarsitoare sunt ortodocsi, urmata de romano-catolici s.a. Craiova dispune de un aeroport si o statie de cale ferata, inaugurata la 5 ianuarie 1873, fiind, totodata unul dintre importantele noduri feroviare si rutiere ale tarii. Craiova este un insemnat centru industrial, comercial, cultural-stiintific, de invatamant, administrativ, de transport si turistic al Romaniei. Daca la mijlocul secolului 19 in Craiova functionau aproximativ 60 de mici fabrici si ateliere mestesugaresti (3 fabrici de bere, 4 tabacarii, 2 tipografii, 12 mori de cereale s.a.) in prima jumatate a secolului 20 activitatea economica a inregistrat o dezvoltare moderata, pentru ca dupa 1960 aceasta sa capete o ascensiune permanenta de la un deceniu la altul, devenind in zilele noastre un puternic centru industrial in care se produc energie electrica si termica, utilaje grele, utilaje energetice, petroliere si miniere, masini si utilaje agricole si forestiere, avioane, automobile, tractoare, locomotive Diesel si Diesel electrice, motoare electrice pentru locomotive, generatoare electrice sincrone, transformatoare de mare putere (pana la 400MVA), aparataj electric de inalta tensiune, masini-unelte (strunguri cu comanda numerica s.a.), echipamente pentru ridicat, tesaturi din bumbac si lana, tricotaje, confectii, cherestea, prefabricate din beton, preparate din carne si lapte, zahar, ulei, bere etc. Tipografie. In prezent, Craiova se afirma ca un insemnat centru cultural-stiintific si de invatamant, cu o universitate (inaugurata la 27 august 1965), un Teatru National, numit “Marin Sorescu” (din 2005), fundat in 1854, cu sectii de drama, muzicala si de papusi (fundat in 1948), un Teatru de opera si opereta numit “Elena Theodorini”, o filarmonica de stat – “Oltenia” (infiintata la 17 aprilie 1947), un ansamblu de cantece si dansuri “Nicolae Balcescu”, numeroase biblioteci (intre care se numara Biblioteca judeteana “Alexandru si Aristia Aman”, fundata in 1908, cu peste 450 000 de volume in prezent, bibliotecile universitara, franceza, britanica s.a.), studiouri locale de radio-emisie si de televiziune, case de editura si redactii ale unor ziare, precum si numeroase muzee. Principalele muzee ale Craiovei sunt: Muzeul Olteniei (fundat in 1915), cu sectii de istorie si arheologie, etnografie, stiintele naturii; Muzeul de Arta (fundat in 1954), cu colectii de pictura universala si romaneasca, de grafica si de sculptura romaneasca (aici se afla 7 sculpturi realizate de Constantin Brancusi – “Vitellius” – cea mai veche lucrare a sculptorului, executata in gips in 1898, “Cap de baiat” 1906, “Sarutul” 1907, “Tors de femeie” 1909, “Domnisoara Pogany” 1913 s.a.), Muzeul de etnografie si arta populara” situat in Casa Baniei, Muzeul de istorie a medicinei si farmaciei, Muzeul militar, Muzeul Teatrului National, Muzeul de stiinte ale naturii s.a. Invatamantul, ca forma organizata, a fost instituit la Craiova in 1759 de catre Constantin Obedeanu, iar in 1826 Scoala Obedeanu a fost transformata in Scoala Nationala de limba romana, fiind a doua scoala romaneasca de grad mediu dupa Liceul “Sfantul Sava” din Bucuresti (1818). {n Craiova exista Parcul “Romanescu” (numit pana in 1992 Parcul Poporului) amenajat in anii 1900-1903 dupa planurile arhitectului francez Émile Redont, extins pe 90 ha, si o gradina botanica (17 ha) amenajata din initiativa botanistului craiovean Alexandru Buia. La Craiova se desfasoara anual (din 1991) un Targ international de masini si utilaje agricole , un mare festival Maria Tanase , un Festival National de romante “Ioana Radu” (din cotombrie 1998).
Craiova este , totodata, orasul in care s-au nascut mai multe personalitati ale stiintei, culturii, artei, politicii etc., printre care se remarca George (Gogu) Constantinescu (1881-1965), inginer, om de stiinta si inventator, parintele teoriei sonicitatii (1912), pionier al constructiilor din beton armat in Romania, Nicolae Titulescu (1882-1941), om politic si stralucit orator, unicul diplomat din lume care a fost ales de doua ori consecutiv presedinte al Ligii Natiunilor (1930 si 1931), Nicolae Coculescu (1866-1952), astronom, fondatorul Observatorului astronomic din Bucuresti (1908), Dimitrie Gerota (1867-1939), chirurg si anatomist cu contributii in studiul anatomiei si fiziologiei vezicii urinare, Titu Maiorescu (1840-1917), om politic, critic si teoretician literar, mentor spiritual al Societatii “Junimea” din Iasi, pictorul Corneliu Baba (1906-1997), Jean Negulesco (1900-1993), regizor american de origine romana, realizatorul, la Hollywood, a numeroaselor melodrame si a unor comedii sentimentale, Theodor Theodorini (1819-1873), animator al miscarii teatrale la Craiova si sotia lui, Maria Theodorini (1831-1894), actrita si directoare de trupa, creatoarea Teatrului National din Craiova s.a.
Istoric. Descoperirile arheologice din perimetrul orasului Craiova atesta o locuire neintrerupta din Neolitic si pana in prezent. Astfel, in arealul Craiovei au fost identificate vestigii neolitice (ceramica pictata policrom), urmele unei asezari din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului, apartinand culturii Cotofeni (2500-1800 i.Hr.), urmele unei importante asezari geto-dacice datand din secolul 4 i.Hr., numita Pelendava, in care s-a gasit un tezaur compus din 80 de piese de harnasament lucrate in argint, unele placate cu aur, apartinand unei capetenii geto-dacice. La marginea Craiovei, pe o terasa a Jiului, au fost descoperite vestigiile unui castru roman si ale unei asezari civile romane datand din secolele 2-3, plasate pe drumul roman care venea de la Drobeta la Romula. Prima mentiune documentara a asezarii de astazi este consemnata pe harta Tabula Pentigeriana, datand din anul 225 d.Hr., iar mai tarziu este atestata documentar intr-un hrisov emis de domnul Basarab cel Batran-Laiota la 1 iunie 1475. {n 1492, Vlad Calugarul, domn al |arii Romanesti (septembrie-noiembrie 1481; 1482-1495), a stabilit la Craiova resedinta Banilor Olteniei (transferand-o aici de la Strehaia) unde s-a mentinut pana in 1761 cand resedinta a fost mutata la Bucuresti si apoi desfiintata in 1832. {n afara denumirii antice de Pelendava si a celei actuale, localitatea a mai purtat numele latin Ponsonia, in secolele 7-8 – nume descoperit pe o inscriptie gasita pe un fragment de stela datata din secolul 7. La sfarsitul secolului 15, Craiova era un Targusor aflat pe mosia boierilor Craiovesti, pentru ca in 1735 in acest targ sa se inregistreze 836 de familii care aveau laolalta peste 4 000 de locuitori. {n perioada 1735-1770, Craiova a fost centrul administrativ al unei regiuni anarhice in care haiducii (intre care cel mai cunoscut era Iancu Jianu) faceau legea. {n anii 1770-1771, Craiova a devenit capitala |arii Romanesti deoarece Bucurestiul era disputat intre ostile turcesti si cele rusesti. {n cursul razboaielor ruso-turce din anii 1768-1774 si 1806-1812, Craiova a suferit de pe urma jafurilor turcesti, in 1790 a fost devastata de un puternic cutremur, in 1795 populatia orasului a fost decimata de ciuma, iar incendiul din 1796 a provocat mari pagube materiale. {n primele decenii ale secolului 19, activitatea economica si aspectul edilitar- urbanistic, dezvoltarea mestesugurilor, comertului si a serviciilor publice s-au bucurat de o importanta dezvoltare, Craiova ajungand un mare centru comercial, administrativ si cultural. Dupa anul 1800 s-au pavat strazile principale cu basalt si s-au facut trotuare, in 1826 s-a infiintat o scoala in limba greaca, in 1837 a luat fiinta o tipografie, in 1854 s-a introdus iluminatul public cu lampi cu ulei de rapita, urmat in 1858 de lampi cu petrol, iar la 5 noiembrie 1896 de iluminatul electric. In 1821, la Craiova s-a stabilit baza militara pentru pandurii condusi de Tudor Vladimirescu, fost sluger pe mosia boierului craiovean Glogoveanu. La 8/20 noiembrie 1916, trupele germane au ocupat orasul Craiova, viata economico-sociala fiind paralizata timp de circa doi ani. La 7 septembrie 1940, la Craiova s-a semnat Tratatul romano-bulgar prin care partea de Sud a Dobrogei, respectiv Cadrilaterul cu judetele Durostor si Caliacra, a intrat in componenta Bulgariei. Orasul Craiova a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, data la care a devenit si resedinta judetului Dolj.
Monumente: Biserica Domneasca avand hramul “Sfantul Dumitru” (protectorul orasului) este ctitoria din anii 1651-1652 a domnului Matei Basarab, ridicata pe locul uneia mai vechi, construita in 1483 de boierii Craiovesti. Biserica a fost refacuta in 1690 din initiativa lui Petre Obedeanu si apoi in 1724 de fiul acestuia, Constantin Obedeanu. Cutremurul din 11 ianuarie 1838 a provocat mari stricaciuni bisericii, fapt ce a determinat reconstruirea ei integrala in anii 1885-1889 dupa planurile arhitectului francez Émile Lecomte du Noüy. Biserica a fost renovata in 1906 si 1933, in acest din urma an fiind executate si picturile murale interioare de catre pictorii francezi Menipot si Boričs. {n prezent, biserica “Sfantul Dumitru” este Catedrala mitropolitana a Olteniei, in interiorul ei aflandu-se moastele Sfintei mucenite Tatiana;
Biserica “Sfantul Ilie” a fost construita in 1720 din initiativa si pe cheltuiala vornicului Ilie Otetelisanu si pictata de Constantin Lecca in 1840-1841. {n 1893, biserica a fost refacuta dupa planurile arhitectului P. Springler si pictata de Gheorghe Tattarescu si Gheorghe Ioanid;
Biserica “Madona Dudu”, cu dublu hram – “ Adormirea Maicii Domnului si Sfantul Pantelimon”, a fost zidita in 1758 prin stradania marelui clucer Constantin Fotescu si a tabacarului Hagi Ion Gheorghe pe locul unei biserici din lemn ce data din anul 1700. Biserica a fost refacuta in 1842-1844 dupa avariile provocate de cutremurul din 11 ianuarie 1838, apoi daramata complet in 1913 si reconstruita in perioada 1929-1942 dupa planurile arhitectilor Ion Trajanescu si Sterie Becu. {n pronaos se afla mormantul poetului Vasile Carlova;

Biserica fostei manastiri “Obedeanu”, cu hramul “Sfintii {mparati Constantin si Elena”, construita in anii 1748-1753, a fost supusa mai multor modificari ulterioare, iar la cutremurul din 4 martie 1977 i-au cazut turlele. Pe langa biserica acestei manastiri a functionat o perioada de timp prima scoala de limba romana din Oltenia, infiintata in 1755;
Bisericile “Sfantul Mina” (1731, cu picturi murale interioare originare), “Sfantul Gheorghe-Vechi” (1730-1755), “Sfantul Gheorghe-Nou” (1754-1755, refacuta din temelii in 1913), “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” (secolul 16, rezidita de la nivelul ferestrelor in anii 1783-1791), “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” (secolul 15, refacuta din temelii in anii 1783-1785), “Sfantul Nicolae-Craiovita” (1770), “Toti Sfintii” sau “Hagi Enusi” (1792, cu picturi murale interioare executate in 1895), “Brandusa” (1793), cu infatisare rustica, “Sfantul Nicolae-Belivaca” (1794, cu picturi murale interioare originare) s.a.;
Biserica romano-catolica “Sfantul Anton” (1654, refacuta in 1734-1738 si renovata in 1841-1844).
{n localitatea componenta Mofleni se afla manastirea “Bucovat” (de calugari), cu biserica “Sfantul Nicolae” , construita in anii 1506-1512 si refacuta in 1751-1752 de marele ban }tefan si fiul sau Parvu si pictata in 1754. {n prezent, in incinta manastirii se afla Seminarul Teologic al Arhiepiscopiei Craiovei;
Casa Baniei este cea mai veche constructie laica din Craiova, cladita in 1699 de Barbu Craiovescu si refacuta de domnul Constantin Brancoveanu. Cladirea are doua niveluri, cu camere cu bolti din caramida la parter, cu camere, cerdac si un elegant foisor pe coloane din piatra, la etaj. {n aceasta casa s-a intruinit candva Divanul Craiovei;
Fostul Palat de Justitie, astazi sediul central al Universitatii, este o constructie in stil neoclasicist, ridicata in anii 1880-1890 dupa planurile arhitectului Ion Socolescu;
Palatul Administrativ, astazi sediul Prefecturii, este opera arhitectului Petre Antonescu, realizata in anii 1912-1913;
Palatul Vorovenilor in care se afla in prezent sediul Mitropoliei Olteniei, a fost realizat dupa planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, in stilul Renasterii franceze tarzii, cu acoperis mansardat, cu ornamentari multiple, cu stucaturi si cu interioare bogat decorate;
Palatul “Jean Mihail” a fost construit in anii 1896-1907 dupa planurile arhitectului francez Paul Gauttereau ca resedinta particulara a lui Constantin (Dinu) Mihail, tatal lui Jean Mihail, unul dintre cei mai bogati oameni ai acelor vremuri. Palatul, care adaposteste astazi Muzeul de Arta, are luminatoare naturale, scari din marmura de Carrara, plafoane pictate, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venetiene, peretii tapisati cu matase de Lyon, lambriuri, mobilier de diferite stiluri etc.;
Cladirea fostei Banci a Comertului, astazi sediul Primariei municipale, a fost terminata in 1916 dupa proiectul arhitectului Ion Mincu si a elevului sau, Constantin Iotzu. Cladirea are interioare bogat decorate cu stucaturi, mozaic venetian, vitralii etc.;
Casele “Glogoveanu” (1802) si “Jianu” (secolul 18);
Fantanile “Popova” sau Fantana “Basarabestilor” (1613), “Obedeanu” (1774), “Jianu” (1800), “Purcarului” (1816), “Fantana Rosie” (1850-1870);
Monumentul lui Barbu Stirbei, realizat in 1907 de Jean du Noüy, Monumentul fratilor Buzesti, opera a sculptorului Boris Caragea s.a.

N.R Observator

Intre 23 - 29 octombrie au loc la Craiova festivitati oficiale, concerte si spectacole, expozitii .
Parte din redactia si colaboratorii publicatiei noastre sunt olteni si ne face placere sa fim parte, virtual, la aceste frumoase aniversari prin memoria articolului de mai sus.





Dan Ghinea    10/23/2006


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian