Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


DOCENDO DISCIMUS (ÎNVATÂNDU-I PE ALTII, ÎNVATAM SI NOI)



Întrucât suntem un popor de ginta latina, îmi permit ca uneori în mesajele mele sa mai strecor câte un dicton latinesc al marilor învatati, deoarece numai asa ne putem îmbogati cunostintele. Spre exemplu, acest titlu m-a inspirat din cele afirmate de filozoful SENECA într-o scrisoare adresata lui Lucilius care cuprindea: "oamenii, atât timp cât îi învata si pe altii, învata si ei însisi" si în continuare, "apropie-te de cei ce te pot face mai bun, primeste-i pe cei pe care la rândul tau îi poti face mai buni". Sensul este, de fapt, o recomandare de a ne alatura celor ce respecta preceptele morale si care pot fi astfel de folos, învatând pentru tine de la ei. Filozoful dorea din toata inima o lume morala.

Legat de aceasta, m-am gândit sa reamintesc celor care poate au uitat sau poate nici n'au ÎNVATAT, ca pe data de 24 Ianuarie 1859 - deci astazi în 24 Ianuarie 2003, sunt exact 144 de ani - de când s-a îndeplinit UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE. În continuare, voi reda AD LITERAM - MESAJUL MAJESTATII SALE REGELUI MIHAI AL ROMÂNIEI - transmis în ziua de 24 Ianuarie anul 2000.

" Români,
Semnificatia zilei pe care o celebram astazi a fost uitata sau deformata de multe zeci de ani. Vorbim adesea despre Unirea cea Mare desavârsita sub domnia Bunicului meu, Regele Ferdinand, la sfârsitul primului razboi mondial, dar actul UNIRII dintre cele doua Principate Române a creat fundamentul statului pe care îl avem azi, si multe din problemele cu care ne confruntam acum au stat si în fata unionistilor. Tot ce avem de facut este sa ne uitam în trecut pentru a întelege prezentul si a pregati viitorul. Si pentru a face acest lucru, o mai buna ocazie decât ziua de azi, cu greu ar putea fi gasita, deoarece azi este prima zi din secolul XXI, în care aniversam UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE.

Nu e un secret pentru nimeni ca unii dintre stramosii nostri au avut rezerve în privinta UNIRII. Ei nu se îndoiau de necesitatea ca românii sa traiasca într-un singur stat, ci aveau dubii în privinta organizarii noului stat, pentru a oferi colturilor Tarii drepturi egale. Dar toate greutatile au fost depasite si UNIREA s-a facut. S-a sfârsit secolul al XIX-lea si de curând s-a sfârsit si cel de al XX-lea. Cele doua Principate au creat un Stat puternic, o Tara care a supravietuit si triumfat în razboi contra a patru imperii. Nu trebuie sa uitam niciodata aceasta formidabila împlinire si nu ar trebui sa-i irosim semnificatia: resping cu fermitate pe aceia - din fericire pentru noi, destul de putini - care doresc sa puna sub semnul întrebarii unitatea României de astazi. Avem cu totii diferentele noastre de opinii legitime în privinta felului în care trebuie sa ne administram Tara, dar nu trebuie sa existe diferente de opinii în privinta unitatii Tarii.

Nu am nici o îndoiala ca în acest an (2000) chestiunea autonomiilor va reapare la suprafata. Sunt deja voci care încearca sa va convinga de pericolul care, chipurile, planeaza asupra Transilvaniei. VA FAC UN APEL: NU ASCULTATI ASA CEVA ! Ceea ce s-a întâmplat în Kosovo a fost grav si tragic, dar nu are aplicatie la noi. Identitatea nationala a Iugoslaviei a fost întotdeauna problematica. În Tara noastra însa, situatia este clara: ROMÂNIA este un stat al românilor, în care minoritatile etnice trebuie respectate si protejate. Avem dificultatile noastre, dar nu am recurs la violenta; relatiile noastre cu Ungaria sunt excelente, mai ales în domeniul militar. Pe urma, ideea ca vreuna din tarile europene ar putea încuraja o destramare a României este un nonsens. Marea Britanie, care are dificultatile ei cu Scotia, Franta sau Spania cu problema bastilor, sunt doar câteva exemple, de aceea restul continentului are interes sa pastreze unitatea României. Singura autonomie care are sens în România este cea individuala. Daca fiecare cetatean poate sa aiba asigurata o viata libera si prospera, într-o societate cu economie de piata si libertati individuale, atunci si drepturile majoritatii si cele ale minoritatilor vor fi respectate. Marea amenintare nu vine de peste mari si tari, ci de la acei dintre noi care, în loc sa explice cum vor face ei pentru a dezvolta economia si cum ne vor integra deplin în Europa, prefera sa va alarmeze cu chestiuni teritoriale si etnice imaginare.

Români,
Nu a fost niciodata rolul meu de a ma amesteca în politica. Dar vocea mea se face auzita atunci când sunt în joc interesele vitale ale Tarii noastre. Prin urmare, pe parcursul acestui an, voi vorbi raspicat în favoarea acestor interese, pentru binele ROMÂNIEI, si nu în favoarea platformei de partid sau a unui politician. Nu voi vorbi despre "alegeri", ci despre "alegerea noastra istorica". Aceasta alegere este între a ramâne izolati si saraci într-un colt de continent sau a fi egali si prosperi într-o familie europeana de natiuni demne. Principiile pe care le-am sustinut si voi continua sa le sustin întotdeauna, sunt REFORMA ECONOMICA, ELIMINAREA CORUPTIEI, RESPECTUL DREPTURILOR OMULUI, RESPECTAREA DREPTULUI MINORITATILOR, ÎNAPOIEREA PROPRIETATILOR FURATE DE COMUNISTI SI MÂNDRIA TRADITIILOR NOASTRE ISTORICE. Nu trebuie sa cedam tentatiei de a crede ca ceasul timpului poate fi oprit. În secolul care a trecut, am avut experienta tuturor experimentelor "originale" posibile si toate s-au sfârsit dezastruos. Ceea ce avem noi nevoie, este sa redevenim un stat european obisnuit, o tara care va continua sa aiba probleme, dar care va avea curajul sa le rezolve. Un stat modern pentru toti românii, o tara ancorata în familia europeana a natiunilor democratice si prospere, cu drepturi egale, asa cum au vrut fondatorii uniunii noastre din secolul al XIX-lea. Am împlinit aceste idealuri în 1918 sub sceptrul Bunicului meu, dar au fost înfrânte pâna la urma de Hitler si Stalin. Am fi realizat din nou aceste idealuri daca nu am fi fost dominati de imperiul sovietic. Acum avem înca o sansa de a împlini visurile predecesorilor nostri. Trebuie sa o facem fiindca daca nu reusim, numai noi vom fi de vina. Ramân determinat sa fac tot ceea ce este posibil pentru a reusi acest lucru.

Chem toti oamenii politici sa-si aduca aminte în fiecare clipa de ce anume este în joc în acest an 2000."

MIHAI
(Preluat de pe internet de subsemnata)


În încheere voi reda HORA UNIRII - versuri scrise de Vasile ALECSANDRI în 1857, muzica apartinând lui Alexandru FLECHTENMACHER)

Hai sa dam mâna cu mâna/ Cei cu inima româna, Sa-nvârtim hora fratiei/Pe pamântul României! Iarba rea din holde piara! Piara dusmania-n tara!/ Între noi sa nu mai fie/Decât flori si armonie!/ Mai muntene, mai vecine/ Vino sa te prinzi cu mine/Si la viata cu unire/Si la moarte cu-nfratire! Unde-i unul nu-i putere/ La nevoi si la durere/ Unde-s doi puterea creste/ Si dusmanul nu sporeste! Amândoi suntem de-o mama/ De-o faptura si de-o sama, /Ca doi brazi într-o tulpina /Ca doi ochi într-o lumina./ Amândoi avem un nume, /Amândoi o soarta-n lume. /Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, În noi doi un suflet bate! / Vin' la Milcov cu grabire/ Sa-l secam dintr-o sorbire,/ Ca sa treaca drumul mare/ Peste-a noastre vechi hotare, /Si sa vada sfântul soare/ Într-o zi de sarbatoare/ Hora noastra cea frateasca/ Pe câmpia româneasca!

Vasile ALEXANDRI, mare scriitor român, s-a nascut la 21 Iulie 1821 la Bacau, si moare în 22 August 1890 - lasând în urma-i o uriasa truda, desfasurata timp de o jumatate de secol, cu o deosebita darnicie si abnegatie, personalitate marcanta a epocii de la 1848, jucând un rol important si în activitatea teatrala, el însusi creând Teatrul National, în 1840 fiind directorul Teatrului National împreuna cu Mihai Kogalniceanu si Costache Negruzzi. Creatia dramatica însumeaza monologuri, comedii satirice, satirizând atmosfera si moravurile epocii... cine nu a vazut "Iasii în carnaval" sau ciclul Chiritelor? care din pacate nu au mai fost reluate pe scena actualului Teatru National, înca de peste 30 de ani... sau drame cu subiecte din istoria nationala sau din antichitate, cum ar fi Despot Voda, Fântâna Blanduziei sau Ovidiu, precum si piesa feerica "Sânziana si Pepelea" s.a. Pasoptist prin convingeri si inima, Alecsandri era încredintat ca arta trebuie sa slujeasca luptei pentru INDEPENDENTA NATIONALA si MODERNIZAREA STRUCTURILOR ANACRONICE ALE SOCIETATII ROMÂNESTI. A simpatizat deschis cu miscarea de emancipare a claselor asuprite si a categoriilor desmostenite. Poeziile compuse în momentele de încordare nationala, sunt patrunse de caracter mobilizator si de spontaneitatea unei emotii reale. Versurile sunt ca un manifest, comunicând tensiunea participarii la marile framântari ale istoriei, cum o dovedesc poeziile HORA UNIRII, DESTEPTAREA ROMANIEI, DEZROBIREA TIGANILOR, MOLDOVA ÎN 1857 si înca multe altele. Opera, în special ARS POETICA creata de Vasile Alecsandri a fost apreciata, iar meritul mare al poeziei consta în aceea ca "atunci când poporul a fost chemat sa-si jertfeasca viata în razboi, el a încalzit ostasii cu raza poeziei lui".









Venera E.DUMITRESCU - Montreal    1/26/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian