Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Un rege, un compozitor, un scriitor aniversati in August

Ca fructele coapte, cu miez implinit, varatec, au cazut in discutiile cenaclului nostru din august, cu ocazia comemorarii unor zile de nastere, cele trei remarcabile personalitati romanesti : regele Ferdinand I ( nascut la 7 august 1865 ), George Enescu ( n. 19 august 1881 ), Marin Preda ( n. 5 august 1922 ).
Nu voi comenta in ordine vorbele noastre destepte sau aprinse, asa cum dibaci le-a strunit organizatorul neuitatelor seri culturale ale cenaclului, dl. Puiu Popescu, zis Observator, ci dupa cum s-au iscat goarnele lor – reverentioase, melodioase ori pline de trasnete, iar mai la urma, de ploi racoritoare.
Hei, drag cititorule, dumneata il cunosti pe dl. prof. Silvestru Moraru din ale sale rubrici de pedagogie, de psihologie, de educatie in lungul si latul personalitatii umane, dar daca ai fi ascultat direct, in acea augusta dupa-amiaza, ce a spus si cum a spus, domol, asezat, ca un unchias, despre Regele cel Mare al Romaniei Mari ! Sa auzi si sa nu-ti crezi urechilor : inainte de a fi incoronat ca rege, au fost si guri rele care l-au crezut pe Ferdinand incapabil sa tina in mana destinele unei tari. Si, din reala sa instruire multilaterala, din adanca-i generozitate sufleteasca, cata dovada de tact si strategie, de atasament, de dreapta apreciere a aratat Majestatea Sa, atat in momentele de cumpana ale razboiului din 1916/17, cat si in anii de inflorire politico-economica de dupa intregirea tarii – ce a culminat cu marea si eficienta sa improprietarire agrara!
Despre George Enescu a vorbit dna. Veronica Pavel Lerner, semnatara rubricii “Contrapunct in cotidian” din revista Observatorul, colega noastra citita, culta, talentata, cu atatea vocatii – poezie, pian, cronica teatrala, ziaristica, cronica muzicala! “ Asa cum literatura romaneasca iese in lume cu Eminescu, si muzica, sufletul muzicii romanesti iese in lume cu Enescu.” A cuprins dansa si a inaltat dimensiunea compozitorului celor doua rapsodii, celor trei simfonii, a operei “Oedip” si a altor alese partituri de inaripat contrapunct, de dulce, de nostalgica armonie, intre care “Vox maris” – Vocea marii. Daca marele Enescu a prins gustul scartaitului la vioara de la lautarii moldoveni ( in copilarie, dintr-o tulpina, dintr-un cocean de porumb, isi incropea instrumentul care i-a adus mai tarziu faima de neintrecut virtuos ), perfectiunea si complexitatea in compozitie au izvorit si din studiul, din cunoasterea aprofundata a titanului simfonic Beethoven. Dna. Veronica Pavel Lerner a tinut sa ne minuneze si cu prodigioasa memorie muzicala a violonistului, pianistului, dirijorului si compozitorului George Enescu, amintind convingerea celor care l-au cunoscut bine, cum ca daca s-ar fi pierdut simfoniile nemtului, el, Enescu, le avea atat de trainic intiparite in minte, incat ar fi fost in stare sa le reconstituie pe portative, nota cu nota, notatie cu notatie !

Scriitorul Marin Preda a batut, iata, in poarta reconsiderarii post-comuniste si la noi, in diaspora. A batut cu degetele care au semnat “scrisoarea celor sapte scriitori romani” impotriva unor bariere ideologice ceausiste, stangist-asiatice din anii 1970-80. A strigat sa i se deschida cu acelasi glas cu care a injurat taraneste abuzurile comuniste, A strigat cu vocea constiintei cu care si-a injurat singur propriile concesii si aberatii din “cariera” literara de tinerete.
A strigat cu soapta ascunsa a curajului de a se inspira din jurnalul lui Ion Caraion, poetul napastuit de ohrana rosie, scriind ultimul sau roman “ Cel mai iubit dintre pamanteni”, din care i s-a tras moartea, la 58 de ani, in noaptea de 15/16 mai 1980. Un astfel de strigat nu se putea sa nu fie auzit si in diaspora…I s-a deschis !
Revista Observatorul i-a deschis paginile inca din iulie, prin interesanta rubrica “Convorbiri imaginare intru (im)posibila intoarcere”. Semnatarul rubricii, dl. Andrei Lambert din Toronto, citind intr-o cronologie inversa cartile de capatai ale lui Preda – Cel mai iubit dintre pamanteni, Delirul, Morometii, Viata ca o prada, Imposibila intoarcere – a fost fascinat, dupa propria-i marturisire, de “forta artistica, de stilul unic, de o actiune incarcata de umanitate, de tipologiile sale, cu deosebire de cele taranesti”! Si a mai desprins dl. Lambert din eseistica lui Preda: “Morala constituie pentru arta o primejdie… Preda pare sa fie foarte ingrijorat de aceasta dependenta a artistului fata de… “ Da, draga prietene, “de morala”, asa si-a scuipat sciitorul ingrijorarea spre afara acelor zile de tot mai crancena cenzura comunista ! Inauntru, insa, se ascundeau, ca intr-o coaja gata sa plezneasca, scrasnetele sale din masale la taierea atator fragmente din “Delirul”, se ascundea hotararea lui Marin Preda de a se rupe total din dependenta fortata de “linia” comunista, printr-o noua carte – ultima sa carte, printr-o constiinta de adevarat scriitor, neaplecat de nimeni si de nimic, drept, cu miez, ca nucul si nucile din ograda preaiubitului sau tata, alias Ilie Moromete!
( Cateva “miezuri” strecurate in Morometii II : “Ori munciti ori nu munciti, fara vite tot ati ramas.” “De la bogat ia tot, iar saracului nu-i da nimic – pai asta e socialismul vostru!” “Astazi nu trebuie sa fii comunist. Trebuie sa fii anticommunist !” ).
In discutiile cenaclului, chiar organizatorul intalnirilor noastre, dl. Puiu Observator a prezentat, prudent si totusi ospitalier ca o buna gazda, biografia scriitorului, operele sale. A pus accentual pe cele din urma, unde talentul robust al lui Preda se exprima realist, intr-o viziune aparte fata de viata si personalitatea taranului roman, in deosebi, din acea vreme de grea incercare. Un fericit concurs de situatie, ca si tactul bine cunoscut al dlui Puiu, in deschiderea discutiilor suscitate, i s-a dat cuvantul tanarului Catalin Rusneac, venit la intalnirea noastra tocmai din Cambrige nor de Ontario, anume pentru a ne face cunoscut cat de acaparat a fost de ultima carte aparuta in tara, privindu-l pe Marin Preda, “Jurnal intim – Carnet de atelier “ ( Editie 2004 – prin grija lui Eugen Simion si a Oanei Soare ). Entuziast, Catalin Rusneac recomanda cititorilor gandurile, dramele personale si de context social cuprinse in volum. Nu se indoieste ca Marin Preda este un mare scriitor si va fi citit si de generatiile viitoare.
Discutiile noastre, ale membrilor cenaclului, au fost diametral opuse, in aparare sau acuzatoare, cum bine le-a caracterizat scriitoarea Tea Niculescu. Diaspora, ori cat de mare scriitor sau artist ai fi, nu-ti iarta usor vina de a fi fost, de voie de nevoie, “colaborator” cu vechiul regim !
Nu este locul aici sa analizam pe larg aceasta acuza, nici cat il afunda pe Preda in a nu merita sa fie reconsiderat, sa fie citit !
Concluzia “tribunalului” nostru, multumita unei intrebari inspirate a dlui Observator: cum este Marin Preda privit, acum, in tara si daca a mai ramas in manualele scolare? a sugerat-o dna Ioana Nitescu, reporte de la “Radio Romania Internatioanal” venita in vizita la copii.
Dansa a lasat sa se intrevada aprecierea deosebita din partea noii generatii de scriitori romani, prin pastrarea biroului sau de director editorial plin de pozele sale, iar in manualele scolare, ca si in critica literara, Marin Preda este redescoperit, redefinit, considerat mare si original romancier post-belic! In ceea ce ma priveste, in loc de concluzie, in incheiere, amintesc o definitie a libertatii strambe, nu a celei drepte pe care Marin Preda a dorit-o cu ardoare mai ales in viata literar artistica.
“ Libertatea individului, in anumite conditii, precum cateaua legata sub caruta, de mergi cu caruta, esti liber, de nu mergi, esti tarit !” Marin Preda mers o vreme “liber”, s-a mai lasat tarit,, apoi s-a rupt din lant si a platit cu propria-i viata.
Ca om , acesta a fost, ca scriitor, va ramane fara tagada un talentat si original romancier, de ampla si complexa compozitie, de o veridicitate rupta din viata. Asta s-a inteles si din interventiile lui Viorel Neacsu, Nicapetre, Ilie Stelian ,Anca Ghitescu sau Puiu Popescu

A citit din noua ei carte ' Poems, poems, poems " Mariana Popa
A recitit poezii din volumul propiu " Intoarce-ti privirea ' poetul Achim Bucutea
S-a citit fragmente din romanul " Natura vie cu scorpion sentimental " de Dumitru Huruba

Au fost prezentate revistele;
Lumina Lina ce apare la New York
Solia - revista Arhiepiscopiei de la Vatra - Michigan
Terra Nova - revista de la Montreal

O expozitie de fotografii si documente din perioada domniei regelui Ferdinand si din viata muzicianului Gerge Enescu a fost pusa la dispozitie de Aurel Butoi.

Fundalul muzical al intalnirii a dost muzica lui George Enescu

Au fost sarbatoriti apoi membrii cenaclului, nascuti in August; Silvestru Moraru, Eva Sarbu, Dan Nesculescu, Marian Gherghe, Iurie Colesnic, Dan Stoica














Stelian Mitadinu – Toronto    8/31/2005


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian