Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Nicolae Balcescu ( 29 noiembrie 1819- 29 noiembrie 1852)

Istoric, scriitor si cel mai înversunat luptator la 1848. Nascut la Bucuresti. Provine din boierimea marunta. Dupa tata trebuia sa se numeasca Petrescu, însa pastreaza numele mamei, dupa mosia Balcesti-Vâlcea. Din 1832, e elev la Colegiul Sf. Sava, cunoscându-i pe Heliade si I. Ghica. De mic era pasionat de istorie. La 19 ani se afla în armata (iuncher). În 1840, participând la miscarea complotista a lui D. Filipescu (doreau împroprietarirea clacasilor), este închis la manastirea Margineni, iesind dupa doi ani cu sanatatea subrezita (îndurase o detentie grea). Înfiinteaza organizatia secreta Fratia (cu I. Ghica si Chr. Tell) si se dedica studiilor istorice, calatorind în Franta si Italia. La Paris a luptat pe baricade în 1848. Întors la Bucuresti, participa la Revolutie, e pentru doua zile ministru si secretar al guvernului provizoriu. Face parte din aripa de stânga, vrea împroprietarirea taranilor, vot universal, rezistenta fata de turci. Este un vizionar utopic, dorind o mica republica între cele trei mari imperii (tarist, otoman si hasburgic). Aplicarea acestui ideal ar fi putut duce la desfiintarea statelor românesti. De aceea, mai apoi, barbatii nostri de stat au gasit o alta cale politica: întâi Unirea Principatelor sub un domn pamântean si, dupa aceea, monarhia constitutionala, cu un print strain, dintr-o mare casa europeana (Carol I de Hohenzollern).

Dupa înfrângerea revolutiei, Balcescu trece în Ardeal, dorind o împacare între Kossuth si A. Iancu (a stat o vreme în tabara acestuia). Navalind trupele hasburgice si rusesti, scapa de arestare, deghizat în mot. Ultimii ani îi traieste în pribegie, ros de dorul tarii iubite. Chinuit de ftizia care-i anunta sfârsitul, în primavara lui 1852 revine în tara, pe Dunare, stiind ca n-avea dreptul sa calce pamântul natal. Si totusi, a trecut fluviul, la 8 septembrie, si a simtit pentru câteva ore pamântul patriei. La pichetul din Turnu Magurele si-a întâlnit mama. Dar nu a fost primit în Muntenia, desi voia sa se stabileasca la prietenii din Moldova. Lacrimile bunei mame l-au facut sa lacrimeze si el, scrâsnind. Vaporul l-a dus departe de malul românesc, prin Constantinopol, în Italia. Trece prin Napoli si se stinge singur, uitat de toti, la Palermo, într-o camera a hotelului Trinacria, cu numele tarii sale dragi pe buze, fiind înmormântat într-o groapa comuna din cimitirul manastirii Capuccinilor. Osemintele sale nu s-au putut identifica, pentru a fi adus în România.

Înainte de toate istoric pasionat, Balcescu este, totodata, revendicat de literatura, istoriografie, sociologie, economie politica. Erou si martir al neamului, si-a sacrificat sanatatea, cautând cu patima, în tara si strainatate, documente istorice. A scris cu talent de scriitor: Puterea armata si arta militara de la întemeierea Principatului Valahiei pâna acum (1844) si întregita apoi cu Puterea armata si arta militara la moldoveni în timpul maririi lor, Mersul revolutiei în istoria românilor s.a. Opera de capetenie este Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, la care a trudit în exil, între 1849 si pâna la moarte, ramasa în manuscris, neterminata si publicata postum de Al. Odobescu, "Pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati se întinde o Tara mândra si binecuvântata între toate tarile semanate de Domnul pe pamânt. Ea seamana a fi un maret si întins palat, capodopera de arhitectura, unde sunt adunate si asezate cu maiestrie toate frumusetile naturale ce împodobesc celelalte tinuturi ale Europei, pe care ea cu placere ni le aduce aminte..."






observator    11/27/2002


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian