Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Cetatea Sucidava , Patrimoniu Mondial UNESCO pentru arheologie si istorie.

Sucidava magnific centru arheologic si istoric

"Fara cultul trecutului, nu exista iubire de tara" Mihai Eminescu

Inceputurile istoriei stravechi a Romaniei in lumina cercetarilor arheologice coboara circa un milion de ani.
Spatiul cuprins intre Carpatii padurosi, Dunare si Marea Neagra apartine ariei in care s-a desfasurat procesul de antropogeneza.
Cetatea Sucidava, se afla in judetul Olt, localitatea Celei, pe malul stang al Dunarii la 3 km de Corabia.
Cetatea a fost atestata documentar la 2 iunie 1247 in Diploma Cavalerilor Ioaniti.
Conditiile prielnice cultivarii plantelor, pomilor si pescuitului au atras atentia strainilor, fapt care a facut ca de a lungul timpului, aceasta zona sa fie atacata de nenumarate ori.

Un loc important il ocupa aspectul cultural Celei ( 2700-2150 inainte de Hristos), descoperirile arheologice au scos la iveala locuire permanenta pre istorica si diverse materiale care atesta vechimea: vase ceramice, unelte de piatra si os, ustensile casnice, un depozit de piese de podoaba, monede ( blaganeti).
Reprezentive sunt si obiectele arheologice din epoca neolitica appartinatoare culturii tip Vadastra(mileniul al IVlea )iCr.precum si obiectele: Tesatura din fire de in unica in Europa.

In adoua jumatate a mileniului trei s-au gasit boabe de grau, in, carbonizate (1000 - 1900) inainte de Hristos. Fantana secreta din secolul (VI) inainte de Hristos este unica in Europa fiind o adevarata maiestrie a tehnicii ingineresti; aceasta era sursa de apa a soldatilor din garnizoana cetatii (fotografie anexata).
Biserica a fost ridicata in vremea lui Justinian in incinta cetatii; s-a gasit scheletul unui barbat neobijnuit de inalt 197cm Deasemenea a fost gasita o cantina datand probail 4000 de ani. In urma cuceririi Daciei de catre romani s-a ridicat un castru roman care a permis dezvoltarea rapida a orasului civil roman
Sucidava, sub imparatul Aurelian(270-275)
Imparatul Constantin cel Mare (306-337)a rezidit cetatea distrusa de hoardele barbare,a construit podul de piatra peste Dunare si a restaurat drumul roman ce pornea dela poalele cetatii spre Romula Invaziile hoardelor barbare au navalit mereu, distrugand cetatea, de catre huni (442-447)In anii 527-533)
Justinian refacut cetatea distrusa definitiv de invaziile avaro -slave in jurul anului 600.

Primele informatii documentare antice de la Sucidava, de la sfarsitul secolului al XVIi,si le datoram stolnicului Constantin Cantacuzino care mentioneaza ruinele podului ridicat de catre Imparatul Constantin cel Mare,
Cladirea cu hypocaust lucrata din piatra si caramida folosita pentru incalzirea locuintei prin care circula aer cald prin tuburi de ceramica,tuburile erau ingropate in in peretii locuintei
Bazilica paleobizantina dateaza din secolul VI dupa Christos este cel mai vechi monument arhitectural de acest fel pana in prezent la nordul Dunarii.
Poarta Constantiniana sec IV - facea legatura intre podul Costantinian si interiorul cetatii.

Importanta strategica a fortificatiei de la Celei este subliniata de harta anexa la CODEX latinus parisinus- document cartografiat, intocmit probabil in prima batalie de la Nicopole in anul 1396 in vremea domniei lui Mircea cel Batran.
Initial cetatea a avut 1000 m patrati.
Pe parcurs s a extins la 2000 m patrati, spre sfarsitul secolului al XVI lea, in timpul domniei lui Mihai Viteazul.Arheologii au scos la iveala: varfuri de sageti, varfuri de lanci, folosite in timpul luptelor cu turcii.
Domnitorul Matei Basarab arata ca la 10 februarie 1650 erau rumani, jummatate din satul Celei, apartinatori de Manastirea Arnota.
Cercetatori ai Sucidavei dealungul vremii: L F Marsigli 1691,
VL. Dr. Blareng 1836
Augustin Treboniu Laurian 1845
D Popazoglu 1847 1885
Cezar Bolliac 1845 1876
Alexandru Popovici 1836
Alexandru Odobescu 1878
Gr G Tocilescu 1898 -1908
Pamfil Polodnic 1898
Vasile Pirvan 1926
Dr. Dumitru Tudor 1936-1982
Florea Vanta 1936-1956 sub conducerea Prof Dr. Dumitru Tudor
C. Tatulea 1983
Gherasim Cristea 1988

Bibliografie selectiva Academia Romana Institutul de Geografie Romania Atlas Istorico Geografic - Editura Academiei Romana 1996
Monografia Orasului Corabia - florea Baciu si Ion Vartejaru 2001

Dl Primar Ing Iulica Oane a rezolvat magistral renovarea cetatii Sucidava, cu bani europeni iar in momentul de fata este trecuta in Patrimoniul mondial Unesco pentru cercetare, arheologie si istorie.
Contributie deosebita are si d-na Mirela Cojoc, director al muzeului de etnografie, istorie si arheologie al muzeului Corabia.
Gica Sapca, este ghidul Cetatii Sucidava fiind descendent al Preotului Radu Sapca.

Indemn pe co nationalii nostri care merg in Romania, sa paseasca pe cararile Sucidavei, si vor pleca multumiti.
Tuturor sanatate si succes in viitor.


Vasile F Vanta, fiu al Celeiului, acum in Oakville Ontario






Vasile F Vanta    5/15/2019


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian