Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2019
Articole Arhivă 2018
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Primele busturi şi statui ale lui Eminescu - Consemnate de ziarişti în presa vremii

Imediat după trecerea la cele veşnice a poetului Mihai Eminescu, iubitorii operei lui s-au gândit să-i înveşnicească memoria în busturi şi statui.

Până în anul 1909 existau următoarele busturi:
unul din gips şi trei busturi din bronz: cel din Botoşani confecţonat în anul 1890, urmat de cel din Dumbrăveni, în anul 1902 şi cel din Bucureşti, montat pe un piedestal de marmură, în grădina din faţa Ateneului Român.
Acesta fiind executat de sculptorul I.Georgescu în timpul primarului Pake Protopopescu şi cu îngăduinţa directorului poliţiei Capitalei Scarlat Orăscu.
Bustul lui Eminescu a fost amplasat într-o noapte de către un grup de iubitori ai poeziei eminesciene.
Din acest grup au făcut parte şi poetul Traian Demetrescu. Acelaşi sculptor a executat şi bustul din Botoşani.
Al patrulea bust, cel din gips, aflat la Ateneu, în sala de la parter a fost executat în anul 1889 de sculptorul Filip Marinescu din iniţiativa lui Corneliu Botez, pe când era student la drept, bustul fiind predat preşedintelui, de atunci, al Ateneului Român C.Exarcu.

Bustul lui Eminescu din Botoşani, turnat în bronz, ridicat din iniţiativa studenţilor din Bucureşti şi Iaşi, a fost dezvelit la 11 septembrie 1880 cu prilejul congresului al XI al studenţilor universitari.
Bustul a fost amplasat în piaţa Markian.
La manifestarea dezvelirii au participat următorii reprezentanţi ai presei: N. Ţine de la „Revista Literară”, Rădulescu Niger de la „ revista Tinerimea „ , D.Teleor de la „Constituţionalul „ ,S.Petreanu de la „Românul „ , I.Th.Florescu de la „Naţionalul „ , N.A. Bogdan de la „Era Nouă” din Iaşi.
Cu această ocazie, la care au participat toate oficialităţile botoşenene, studentul la medicină V.Lateş a ţinut un discurs impresionant, spunând că studenţimea donează comunei Botoşani acest bust. Ajutorul de primar A.Carp a mulţumit pentru donaţie, iar studenţii C. Vasiliu şi Teodor au recitat poeziile „Glossa” şi „Împărat şi Proletar”.
Pe soclu sunt inscripţionate opt versuri din „Glossa”.Tot aici este inscripţionat numele celui care a turnat în bronz bustul, L.Martin fondeur-Paris.Tot atuinci a fost îngropat în temelia piedestalului un pergament cu numele comitetului de iniţiativă, cu data inaugurării.
Ziariştii prezenţi la inaugurare au editat un număr festiv “Eminescu, ziar comemorativ, Septembrie 1890 “.Acest număr a cuiprins “Glossa “, Necrolugul lui Eminescu de B.P.Haşdeu, “Lui Eminescu “ poezie de A.Vlahuţă, “Geniu şi nefericire “ poezie de N.Beldiceanu, “Eminescu “ , critică de T. Maiorescu, “Lui…X “ poeyie de Veronica Micle, “În Nirvana “ de I.L.Caragiale, poezii de Mihai Eminescu, şi un articol de critică de I.Gherea.
Aşa cum ne informează într-n articol Grigore Gollav, a mai apărut o publicaţie de mulţumire a botoşenenilor, intitulată“Gazeta gazetarilor “ la care au colaborat:Gr.Ventura, Eug.Vaian, D.Teleor, D.Adamescu, Jiquidi şi alţii.
Dezvelirea bustului lui Eminescu de la Dumbrăveni, aşa cum ne informează “Conservatorul “ din data de marţi, 16 Iulie 1902, a avut loc duminică 14 iulie.
Bustul a fost ridicat de Leon Ghika, propietarul domeniului din această localitate, fost deputat, poet apreciat în cercurile literare din Franţa. Bustul a fost făcut de sculptorul Oscar Spathe, având o înălţime de 2, 50 m., fiind din bronz, aşezat pe un soclu din piatră.Pe soclu sunt inscripţionate primele patru versuri din poezia “Valurile!Vânturile! “
Cu această ocazie Şt.O.Iosif a compus o poezie care a fost pusă pe note de L.Tempea de prin zona Sibiului.
Aceast cântec a fost interpretat de băieţii din cele două şcoli din Dumbrăveni.
Tot atunci a mai fost cantat un mars al poetului Eminescu, o marsilleză întitulată La arme! .
Pusă pe note de un compositor francez.Cântec, spunea Leon Ghika în presa vremii, că ar fi bine că acest cântec să devină Imnul national al României.
Redăm mai jos câteva versuri din poezia lui St.O.Iosif:
”Auzi! Departe strigă slabii,/Şi asupriţii către noi,/E glasul blândei Basarabii,/Ajunsă-n ziua de apoi.//La arme dar arme dar Români!Fraţi Români! La arme! La arme dar Români! “Cântarea acestui cântec a stârnit furtunoase aplauze, notează presa vremii. Tot cu această ocazie poetul Cincinat Pavelescu a scris poezia “La bustul lui Eminescu.Din parcul Dumbrăveni. “






Al.Florin Ţene     1/19/2019


Contact:






 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian