Prin Chapters/Indigo ; Chanel Cleeton: ”Next year in Havana”
Cleeton s-a nascut in Florida si familia ei este originara din Cuba, a studiat istorie si politica, a devenit jurist si a publicat mai multe nuvele. Doua dintre acestea se inspira din istoria Revolutiei cubane: ”Next year in Havana”, si “When we left Cuba”. Dupa cum stiti deja, revolutia care l-a adus la putere pe Fidel Castro si a alungat americanii de pe insula, s-a intamplat prin anii 1953-1959.In ianuarie 1959 guvernul Batista a abdicat si in acelasi an a inceput nationalizarea paminturilor si fabricilor si instituirea socialismului.
In acest roman, Cleeton alterneaza intre doua lumi, si povestea este narata de doua personaje: Marisol, tanara reportera care traieste in Miami, si bunica ei Elisa Perez, care era o domnisoara in perioada revolutiei. Familia Perez era foarte bogata, avea fabrici de zahar si rum, si multe afaceri, si se invarteau in cercul de sus-pusi ai regimului Batista. Elisa descrie balurile la care participa impreuna cu mama si surorile ei numeroase, Beatriz, Isabel si Maria. Si pentru ca orice familie are o oaie neagra, fratele lui Elisa, Alejandro devine un revolutionar pe care tatal Perez il reneaga.
Capitolul inaugural incepe cu Elisa in 1959, cand familia ei se pregateste sa fuga in Statele Unite, si cand regimul lui Fidel si Che Guevara incepe sa aresteze protipendada. Tatal Perez a fost arestat si torturat in una din inchisorile conduse de Che Guevara. A fost eliberat gratie interventiei uneia dintre fiicele lui, Beatriz, fara sa ni se dea detalii (subiectul unui viitor roman?). Elisa se intreaba “pentru cat timp vor fi plecati” de la casa lor, fara sa inteleaga ca de fapt nu va exista cale de intoarcere pentru mai multe generatii de cubanezi.
Marisol Ferera, nepoata lui Elisa, traieste in Miami in Coral Gables, un cartier elegant, si nu duce lipsa de nimic: bunicul Perez a resusit sa transfere avutii si bani inainte de revolutie, si si-a refacut situatia financiara. Aventura lui Marisol incepe atunci cand bunica Elisa moare, si lasa prin testament, rugamintea ca Marisol sa-i duca cenusa in Havana si sa o raspandeasca acolo, fara sa precizeze unde anume. Marisol o va intalni pe Ana, care a fost cea mai apropiata prietena a bunicii ei, si care o va gazdui in casa ei. Ana a fost si ea bine-situata inainte te revolutie, dar acum isi castiga existenta gatind pentru un mic restaurant organizat in casa ei. Aici, Marisol va intalni iubirea in persoana lui Luiz, profesor de istorie la universitatea din Havana.
Si tot aici, Marisol va descoperi ca istoria familiei ei este mult mai complicata decat stie ea. Ana ii va inmana un teanc de scrisori care au fost ingropate si dezgropate, si care contin un secret de familie bine-pastrat. Elisa a fost indragostita de un revolutionar, Pablo si impreuna au un copil. Relatia clandestina dintre Elisa si Pablo a fost ascunsa de familie, si Elisa a fost maritata repede, decum a ajuns la Miami.
Si daca Elisa descrie cat de eleganta a fost Havana pe vremea ei, si lungile plimbari pe care le facea cu Pablo pe El Malecon, si Marisol la randul ei este impresionata de istoria, arhitectura si aerul de “ eleganta-doamna-batrana” a orasului. Din scrisorile bunicii, Marisol invata cat de brutala a fost revolutia, cat de multi oameni au fost torturati si ucisi. Pina acum Cuba a fost pentru Marisol o insula legendara tropicala, eleganta, ca un tarim de vis. Intelege ca a fi Cuban in America este a visa despre o tara pe care nu ai vazut-o niciodata, si care traieste in amintirile bunicilor care au parasit-o de cel putin 60 de ani. Marisol decopera ca in Cuba zilelor noastre “toti sunt egali, dar unii sunt mai egali decat altii”, si ca persecutia politica a dizidentilor continua. Nici chiar cetatenia ei americana nu o poate proteja impotriva regimului lui Fidel. Dupa cum se exprima ea, Cuba este o tara unde “nu exista drepturi civile”.
Exista o paralela si multe similitudini intre viata romantica a Elisei si a nepoatei Marisol, amindoua se indragostesc de barbati cu opinii politice puternice, si amindoi viseaza o Cuba mai buna, doar prin mijloace diferite.
Nuvela ridica intrebari importante despre exil, patriotism, modalitati de a lupta pe plan politic, sau cum este mai bine sa-ti servesti tara. A ramine sau a pleca? Cand devii un “tradator de patrie”, cand pleci sau daca ramai si faci jocul guvernului? Care este obligatia ta de a fi loial familiei sau patriei? Subiecte de mare actualitate!
Cand aterizezi pe aeroportul din Havana, te intampina un panou urias cu lozinca:” Socialismo o muerte”.
Dar totusi speranta in schimbare nu moare nici peste generatii, asa cum spun personajele din carte Ojala, adica Fie Voia Domnului sau Sa dea Domnul.
|
Dr. Diana Laza / Toronto 11/19/2018 |
Contact: |
|
|
