Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Mihail Kogălniceanu simbol al culturii și istoriei României Moderne.

Acum 200 de ani, la 6 septembrie, se năștea Mihail Kogălniceanu, simbol al culturii și istoriei României Moderne.

Personalitate de prim rang a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu este unul dintre făuritorii României Moderne. Biografia sa se confundă cu însăşi istoria acestui secol.

Opera politică şi diplomatică a lui Kogălniceanu poate fi ordonată prin cronologia momentelor esenţiale în care s-a desfăşurat: fruntaş al mişcării paşoptiste, purtător de cuvânt al generaţiei mişcării, elaborator de program de acţiune pentru realizarea idealurilor epocii sale. Kogălniceanu reprezintă un personaj de bază al propagandei unioniste şi principal înfăptuitor (alături de Al. I. Cuza) al actului Unirii de la 1859.

În martie 1840 Mihail Kogălniceanu a deschis o editură şi o tipografie proprie care au avut un rol important în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale. Aici a tipărit mai toate publicaţiile periodice fondate de el printre care amintim şi de Dacia Literară. La cele menţionate trebuie să adăugăm caracterizarea lui George Călinescu, cel care socoteşte că „darul cel mai de preţ al lui Kogălniceanu este spiritul critic, în formă constructivă, ardent, fără sarcasm steril”.

La 10 noiembrie 1852 s-a căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), la Iaşi. Tot în acest an a publicat Letopiseţul Ţării Moldovei în trei volume. Trei ani mai târziu, a fondat, tot la Iaşi, ziarul Steaua Dunării.

După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite, Kogălniceanu este ales membru în Comisia Centrală, care avea obligaţia elaborării unei legi comune pentru cele două Principate (1859 – 1860). În perioada 1860 – 1861, Kogălniceanu este şeful Guvernului din Moldova. El ţine în Parlament celebrul său discurs Despre împroprietărirea ţăranilor. Militează neobosit pentru formarea unui singur guvern şi alegerea unei singure capitale pentru statul care va purta, începând cu anul 1862, numele de România. Începând cu anul 1863, Kogălniceanu deţine importante funcţii în conducerea statului: prim – ministru, ministru de interne şi ministru de externe. În Adunarea Deputaţilor din 9 mai 1877, Kogălniceanu proclamă Independenţa de Stat a României.

Ales la 29 mai 1868, membru al Societăţii Academice (Academia Română), Kogălniceanu ţine ultimul său discurs în acest înalt for, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de existenţă.

El s-a afirmat ca un strălucit diplomat al înfăptuirii şi recunoaşterii Independenţei de Stat din 1877. Geniu creator, Kogălniceanu îmbină armonios cultura cu politica, fapt care l-a determinat pe marele Nicolae Iorga să îl socotească „cel mai mare conducător cultural şi politic din epoca modernă”.




Observator    9/6/2017


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian