Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Românii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivă 2017
Articole Arhivă 2016
Articole Arhivă 2015
Articole Arhivă 2014
Articole Arhivă 2013
Articole Arhivă 2012
Articole Arhivă 2011
Articole Arhivă 2010
Articole Arhivă 2009
Articole Arhivă 2008
Articole Arhivă 2007
Articole Arhivă 2006
Articole Arhivă 2005
Articole Arhivă 2004
Articole Arhivă 2003
Articole Arhivă 2002


Sculptorul nonagenar Patriciu Mateescu

Noi, cei care locuim în afara tării si ne-am integrat în lumea în care trăim, suntem mai mult sau mai putin informati despre ce se întamplă în România, vedem sau nu emisiunile televiziunii române, si ne amăgim cu ideea că ne-am desprins de locul de unde ne tragem. Dar multi ne ducem în vizită în tară cu plăcere si dorul rămâne profund adânc în noi toti, chiar si în cei care se straduie să-l ignore. Si, culmea, copiii primei generatii de emigranti români, chiar si din părtinti care, după mine inexplicabil, se fortează să nu se mai uite înapoi, îsi duc familia să viziteze tara. Si dorul de tară este evident si la sculptorul ceramist româno-american, Patriciu Mateescu care, locuieste din 1980 in SUA.

În Mai 2017 Patriciu Mateescu a împlinit 90 ani. Este impresionant că la această vârstă venerabilă el continuă să lucreze în atelierul adiacent casei din Dayton, statul New Jersey, unde s-a mutat din California în anii 80. Casa si grădina lui sunt un adevarat muzeu de artă, pline cu numeroasele si variatele lui lucrări, jucăuse sau puternice, negre, albe, aurite, argintate, sau viu colorate.
Din pomii de pe dealul din spatele casei se uită la tine încruntati “Inominatii”/”Garguiele” (1999) din gresie de culoare închisă, reprezentând esenta si transfigurarea durerii. Acestia amintesc obisnuita pedeapsă de tragere în teapă aplicată pentru crimă sau coruptie în România în Evul Mediu, sau cunoscutele garguie, creaturi fantastice de pe catedralele gotice. Svelte si gratioase, privindu-se una pe alta, dansează cele două “Tangouri”, rosu si albastru. Pe iarba proaspătă fac tumbe jucăuse “Capriciile” negre sau albastre, se rostogolesc “Coconii” si “Les Fleurs du Mal”, par să se alerge unele pe altele în spirală “Cantatele”, se arcuiesc “Haiku”, se zburlesc la tine “Spinii”, amforele stilizate se tin de mână, un grup de placi rosii joacă “Hora Stacatto”, “Gogumanii” albastri par să fie partenerii “Balerinelor”, iar lângă peretele casei “Cepele” se învârtesc nebuneste, rotunjit, în toate directiile.
Înăuntrul casei surprizele îti tin atentia încordată: sculpturi-portrete de teracotă, desene cu trăsături negre groase, expresive, pline de fortă, flori si noduri modulare, cu margini rotunde sau ascutite, sfere străpunse de lame rosii, bijuterii de portelan negru, un perete din elemente textile, reliefuri de hârtie, albe sau argintate. Chiar si cănile în care Patriciu Mateescu îti serveste cafeaua sunt piese de artă făcute de artist. Si, asa cum se povesteste despre Brâncusi, în vizita la el, Mateescu te va servi cu traditionalele mamaligută cu brânză si cafea turcească.
Cu un masterat în sculptură de la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti si detinător al mai multor premii si medalii, Mateescu are lucrări în numeroase spatii publice si colectii private din România, Europa si Statele Unite. De formatie sculptor, Mateescu este considerat de multi creatorul scolii românesti de ceramică. A câstigat, de-a lungul timpului, numeroase premii, în străinătate, a fost invitat la diferite simpozioane internationale, si are lucrari expuse în muzee importante din lume.

În 2016 Mateescu a publicat doua carti, ambele în tară, în conditii grafice excelente, cu numeroase imagini ale operei sale de o viată: Monografia, Editura Simetria din Bucuresti si povestea vietii lui, Memorii, Editura Scoala Ardeleană, Cluj-Napoca.
Mateescu a creat numeroase lucrări in SUA, dintre care unele sunt în colectii private sau expuse în spatii publice, cum ar fi Parcul de Sculpturi din Hamilton, NJ, si în California la universitătile UCLA si CSUN, si Spitalul Cedar Sinai. Dar gândul sculptorului se îndreaptă mereu spre tară.
Patriciu Mateescu este pe cale să formeze “Fundatia Hamangia” care va oferi premii sculptorilor ceramisti creatori de lucrări integrate în natură sau incorporate în arhitectură, indiferent de stagiul la care se află acestia în cariera lor, contribuind astfel la dezvoltarea acestei arte. Hamangia are un rasunet nostalgic în sufletul lui Patriciu Mateescu, caci asa se numea si fundatia a carei baze a pus-o el, în 1970 în orasul Medgidia, si care avea ca scop dezvoltarea artei ceramicii monumentale - o nouă directie estetică, organizarea unui simpozion anual si o tabără de creatie pe această temă. Traditia s-a continuat în deceniile următoare si în anii 90 evenimentul avea loc sub numele de Simpozionul International de Ceramică Hamangia. Numele Hamagia este asociat cu o sculptură din epoca Neolitică (5000-4600 înainte de era noastră), “Gânditorul de la Hamangia”. Statueta este prima exprimare artistică în ceramică si prin aceasta este total diferită de obiectele utilitare sau cu temă religioasă care se făceau atunci. “Gânditorul” reprezintă aceeasi linie pe care se înscrie si Patriciu Mateescu care foloseste ceramica diferit de traditia obiectelor utilitare sau decorative, ridicând-o la nivel de artă.
Mateescu nu si-a uitat nici o clipă patria. O poartă în gândurile lui, în sentimente, în amintiri si, îndeosebi în lucrul iscusit al mâinilor lui creând sculpturi monumentale impozante din gresie ceramică pentru a le dărui Romaniei si pe care, de-a lungul anilor, s-a dus să le instaleze acolo.

Astazi patrimoniul sculptural al României este îmbogătit de sculpturile lui Mateescu: Eminescu pe plaja de la Mangalia (1995, 10m înăltime), Danubia la Orsova (1996, 6.5m înăltime), Rugăciune pentru România la Blaj (1997, 4m înăltime) si aceeasi lucrare de dimensiuni mai mici la Târnăveni; Noua Românie la Snagov (1998, 5.6m înăltime), Dorul de Tară la Răchitoasa, în satul natal al sculptorului, Floarea Transilvaniei la Bistrita (2016, 4m diametru). Toate aceste lucrări de mari dimensiuni, cu o profundă încărcătură ideatică, au fost darul artistului pentru România.
Interesant este că povestea fiecărei din aceste sculpturi are asociată si o idee legată de biserică sau îndreaptă o privire spre ceruri. Mateescu a tinut ca la lansarea tuturor sculpturilor monumentale să se facă si o slujbă religioasă. Iar câteva dintre ele sunt asezate în apropierea unei biserici. România Nouă este plasată pe insula de la Snagov lângă mănăstire. Cele două statui monumentale Rugăciune Pentru România, de la Blaj si de la Târnăveni (acesta recent renovată de artistul plastic Iuliu Moldovan), au un nume simbolic. Un alt nume cu semnificatie specială îl au si Mâinile Ceresti, construite în mai multe variante, dintre care impozante sunt cele de 10 picioare înaltime la CSUN, in zona Los Angeles-ului.
În 1996, când, la intrarea în Orsova, a fost instalată statuia lui Mateescu Danubia, comemorând pe cei ce au încercat să trecă Dunarea înnot, s-a organizat un parastas, în memoria acestora. Au venit rude si cunoscuti, să-i pomenească. Este trist că nici o placă comemorativă nu explică semnificatia acestui monument si că se vorbeste putin astăzi despre această foarte tristă filă de istorie. Cu atât mai mult este de apreciat că cineva care locuieste departe s-a gândit sa îi onoreze pe acesti sacrificati.
Monumentul din Răchitoasa, este din ceramică aurită, din segmente de 80 de cm, realizate de Mateescu în SUA. Se numeste simbolic Coloana dorului de Tară si, desi diferit ca formă si realizare, ne aminteste de coloana lui Brâncusi, construită probabil si aceasta cu acelasi dor de tară. Primarul Ovidiu Ivanciu, din Răchitoasa, a căutat împreună Patriciu Mateescu, timp de două zile locul unde să fie amplasată coloana. Când au ajuns lângă Biserica Sf. Cuvioasa Paraschiva, construită integral din lemn si datând din 1670, sculptorul a ales acel loc. Surpriza a fost că una din icoanele din biserică si cristelnita sunt au fost donate de tatăl sculptorului.

Cea mai recentă lucrare monumentală din Romania a lui Mateescu este ”Floarea Transilvaniei” de la Bistrita. A fost amplasată în Piata Prefecturii in 2016 si face parte din seria sculpturilor modulare. Proiectul a fost realizat datorită sprijinului devotat a lui Radu Feldiorean.
Mateescu se poate considera multumit că a împlinit o operă care si-a lăsat amprenta si în tara lui de origine, si in satul lui natal.

© Autoarea retine drepturile de copyright pentru acest material.











de Ileana Costea    7/19/2017


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian