Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romānii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinć
Note de carierć
Condeie din diasporć
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouć
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrć
Traditii
Limba noastrć
Lumea īn care trćim
Pagini despre stiintć si tehnicć
Gānduri pentru Romānia
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivć 2017
Articole Arhivć 2016
Articole Arhivć 2015
Articole Arhivć 2014
Articole Arhivć 2013
Articole Arhivć 2012
Articole Arhivć 2011
Articole Arhivć 2010
Articole Arhivć 2009
Articole Arhivć 2008
Articole Arhivć 2007
Articole Arhivć 2006
Articole Arhivć 2005
Articole Arhivć 2004
Articole Arhivć 2003
Articole Arhivć 2002


LA MULTI ANI - MAJESTATE !



Traiasca Regele īn pace si onor, /De Tara iubitor si aparator de Tara./ Fie Domn glorios/ Fie peste noi/ Fie-n veci norocos īn razboi/. O, Doamne sfinte Ceresc parinte/ Sustine cu a Ta mīna Coroana Romāna./ Traiasca Patria cīt soarele ceresc/Rai vesel pamīntesc cu falnic nume./ Fie-n veci el ferit de nevoi/ Fie-n veci locuit de eroi./ O, Doamne sfinte Ceresc Parinte/Īntinde a Ta mīna pe Tara romāna.

Ca īn fiecare an la 25 Octombrie, absolventele Liceului de fete (fost pīna īn 1948) "DOMNITA ILEANA" din Bucuresti Calea Rahovei 40, seria 1945, Va adresam, Sire, cele mai respectuoase urari de sanatate, pace, fericire, alaturi de Majestatea Sa Regina Ana si īntreaga Familie Regala a Romāniei, cu ocazia aniversarii zilei de nastere a Majestatii Voastre, totodata si a onomasticii, cīnd crestinii sarbatoresc pe 8 Noiembrie, Sfintii Arhangheli MIHAIL si GAVRIL, considerati slujitori Ceresti si mesagerii Domnului, care I-a creat īnainte de īntemeierea Pamīntului, si carora ne rugam īn continuare sa Va ocroteasca spre binele Patriei - ROMĀNIA - unde ati vazut lumina zilei la Castelul Peles si unde evlavioasa si iubitoarea Regina-Mama Elena, V-a ocrotit si sprijinit īn momentele grele ale Domniei Voastre...
Suntem convinse ca sentimentele de veneratie pe care Vi le poarta regalistii atīt din Tara cīt si cei din Exil, sunt de asemenea īmpartasite de alte milioane de romāni lucizi si onesti, cei care nu si-au vīndut tara si nu si-au renegat Monarhia devenind "cozi de topor", īntīmpinīndu-Va cu dragoste si respect la revenirea Majestatii Voastre īn Tara unde V-ati nascut, iubit-o, ati ajutat-o īn trecut si īn prezent, spre binele Tarii si al poporului romān. Sunteti fiul Bisericii prin Ungerea de Rege si dorim sa stiti ca rugaciunile noastre s-au īnaltat spre Dumnezeu. Un popor constient s-a rugat, Sire, īn mānastiri si biserici pentru a cere ajutorul lui Dumnezeu de a Va avea acasa, si rugaciunile ne-au fost ascultate si īndeplinite.
Stim ca Juramīntul de credinta depus de Majestatea Voastra la 6 Septembrie 1940, este un legamīnt format din putine cuvinte, dar care spun mult si pe care nu le vom uita: "AM PROMIS SA-MI LEG VIATA, SCURTA SAU LUNGA, DE APARAREA INTERESELOR VOASTRE, DE INDEPENDENTA SI PROSPERITATEA NATIUNII NOASTRE, LEGAMĪNT PE CARE AM ĪNCERCAT SA-L RESPECT CĪT AM PUTUT MAI BINE SI VOI CONTINUA SA O FAC SI ĪN VIITOR".

Credem īn Majestatea Voastra si avem convingerea ca numai prin revenirea Romāniei la statutul legitim de Regat, vom putea intra īn marea familie a natiunilor democratice si civilizate.

Mi-am permis sa redau versurile IMNULUI REGAL ROMĀN, versuri scrise de marele scriitor si om politic VASILE ALECSANDRI, nascut la Bacau īn anul 1821 si decedat la Mircesti īn anul 1890. Fost ministru si diplomat romān, care a folosit talentul sau de scriitor īn serviciul cauzei NATIONALISMULUI ROMĀNESC, scriind piese de teatru, uitate de-a lungul deceniilor, dar pe care generatiile MAJESTATII VOASTRE, au avut norocul sa le vada jucate la TEATRUL NATIONAL din Bucuresti, de la a carui īnfiintare s-au īmplinit 150 ani. Povestea Teatrului National din Bucuresti si respectiv īnceputurile activitatii teatrale īn Romānia, īncepe de prin anii 1827, iar prima sala de teatru este cea organizata sub īndemnul Domnitei Ralu, fiica cea mai mica a lui Ioan Voda Caragea, care a creat primul teatru de la "Cismeaua Rosie", pe Podul Mogosoaiei (īnceputul Caii Victoriei de azi). A urmat apoi Domnitorul Alexandru Sutzu (1818-1821) care continua sprijinirea teatrului initiat de domnita Ralu, la 8 NOIEMBRIE 1819 (Sf.Mihail si Gavril) cu denumirea de Eforia Teatrelor - unde se prezentau īn special drame grecesti. Activitatea teatrala īnceputa, īsi īnceteaza activitatea īn 1821 din cauza revolutiei. Costache ARISTIA, care īnvatase "mestesugul" scenei la Paris, si care era un pasionat al artei damatice, devine profesor al copiilor lui Nicolae Ghica, mare logofat, īn palatul caruia se afla o sala mare, cu peretii si tavanul frumos zugraviti si care a fost folosit drept teatru cu ocazia sarbatoririi diferitelor evenimente festive ale timpului.(extras din Documentele Acad.Rom.Buc.privitor la Istoria Teatrului National din Bucuresti).
Pīna sa se ajunga la constructia Teatrului National din Bucuresti pe Calea Victoriei, ce era amplasat - pīna a fost bombardat de nemti - īntre actualul Palat al telefoanelor (construit de americani), vis-a-vis de Hotel Continental (unde M.S.Regele Mihai a locuit īn Aprilie 1992, cīnd i s-a "permis"intrarea īn tara, dar ca simplu cetatean romān...) iar īn partea de Nord era vestitul patinoar Otetelesanu, - s-au succedat o multime de propuneri de amplasare, tip de constructie, adunare de fonduri etc.Teatrul National era unul din cele mai frumoase teatre din Europa si o podoaba a Capitalei. Avea un parter cu 338 staluri, trei rīnduri de loji, īn rīndul al doilea centru fiind LOJA REGALA, un FOYER luxos cu scari de marmora de CARRARA precumsi o mare galerie, unde īn general aveau acces studentii si elevii, īn mod gratuit. Tapitzeria era īn catifea purpurie, stukaturile aurite, o cortina tot din catifea purpurie, cu franjuri din fir de aur, iar la centru era Coroana Regala a Romāniei. "Decoratiunile erau opera unui maestru originar din Mannheim (Germania), numit MICHLDÖRGER, iar arhitect al teatrului - HEFT din Viena, care si-a ilustrat de altfel cu onoare debutul sau īn acest gen de constructie - styl Baroc īn cea mai mare parte^. Īn primii 2 ani de la deschidere, Teatrul National era luminat cu luminari de seu, iar īn 1854, germanul Carol KNAPPE, care īsi facea negustoria cu lampi si articole de menaj, īn hanul DEDU, situat pe locul Palatului Nifon (īn prezent magazinul de īmbracaminte "Confectia") de pe Calea Victoriei, introduce pentru prima data īn Bucuresti, si īn acelasi timp la teatru, lampile cu ulei de rapitza dovedite ca foarte bune pentru vremea aceea, īnlocuind lumīnarile, care faceau fum si distrugeau ornamentatiile pretioase". (ibidem). Mai tīrziu, teatrul īn raport cu inventiile si inovatiile timpului, a fost iluminat cu gaz aerian, de altfel ca si strazile, iar mai tīrziu cu lumina electrica. La mijlocul seculului XX teatrele si marile localuri erau folosite pentru Baluri, īn scopuri de binefacere, organizate de Societati de binefacere, sub patronajul Doamnei Elisabeta Styrbei, beneficii īn scopul ajutorarii saracilor Capitalei Romāniei.

Am facut aceasta completare - pe scurt - cu īnceputurile Teatrului National din Bucuresti, fiind o coincidenta cu aniversarea a 150 ani de la īnfiintare, jucīndu-se celebrele piese scrise de V.Alecsandri - MUSCATA DIN FEREASTRA, MERELE DE AUR s.a. - piese pe care am avut norocul sa le vad, cu minunatii si unicii actori ai perioadei antebelice, societari ai Teatrului National din Bucuresti. Un un alt mare eveniment din acest an 2002, Romānia īmplinind 140 ani, aniversare īn care Principatele Unite si-au luat īn mod oficial numele de ROMĀNIA si de ROMĀN (1862), de asemenea si Anul Caragiale - cel nemuritor.
Romānia antebelica reprezenta centrul culturii romānesti īn Europa, ca si īn lumea īntreaga, prin OAMENI ILUSTRI afirmati īn toate domeniile stiintei, culturii, artei, dar care din pacate au fost obligati de īmprejurari sa paraseasca ROMĀNIA, osemintele lor ramīnīnd prin tari straine, dar care au stiut sa-i aprecieze la justa valoare.

Īnchei cu deviza Familiei HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN - de pe timpul primului Rege al Romāniei - Regele Carol I - NIHIL SINE DEO.
)





Venera Dumitrescu - Staia ( Montreal )    10/22/2002


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian